Business Internaţional

După cinci ani de criză şi profeţii întunecate, euro se încăpăţânează să trăiască. Cum reuşeşte?

După cinci ani de criză şi profeţii întunecate, euro se încăpăţânează să trăiască. Cum reuşeşte?
04.04.2012, 00:05 1670

În cinci ani de criză financiară şi economică, mijloacele de comunicare au fost înecate de o maree de previziuni pesimiste care ţintesc mai ales zona euro. De profeţiile întunecate nu scapă nici China, o economie majoră a lumii, dar supraîncălzită şi care trebuie să evite o aterizare dură, sau SAU, care au evitat anul trecut la limită un default tehnic din cauza datoriilor prea mari. Însă complexitatea crizei datoriilor din zona euro face ca moneda unică să fie ţinta predilectă a profeţiilor "apocaliptice", aduse în atenţia publicului mai ales prin culoare "anglo-saxonă", adică din ţări care nu au adoptat euro.

Argumente contra euro

Într-o opinie publicată de Bloomberg, Charles Dumas, preşedintele Lombard Street Research, o firmă de consultanţă economică din Londra, încearcă să demonstreze că euro este un proiect conceput greşit şi atenţionează că zona euro ar trebui destrămată imediat.

Ca argumente, Dumas foloseşte exemplul Ger­maniei şi Olandei, state în care creşterea economică a încetinit, iar bunăstarea cetăţenilor a scăzut, ceea ce nu s-ar fi întâmplat dacă ţările nu ar fi intrat în zona euro. Autorul compară progresul celor două state cu cel al Suediei şi Elveţiei, care nu au adoptat euro şi continuă să crească din punct de vedere economic la fel sau chiar mai puternic decât înainte de introducerea euro. În Germania şi Olanda economiile au încetinit, iar creşterea salariilor a fost suprimată pentru a se ajusta efectele introducerii euro. Ca rezultat, avansul cheltuielilor consumatorilor a încetinit şi el. Un studiu privind efectele pe care euro le are asupra Olandei arată că dacă economia şi cheltuielile populaţiei ar fi urmat trendul Suediei şi Elveţiei timp de zece ani după 2001, olandezii ar fi avut venituri suplimentare de 45 miliarde euro pe an, notează Dumas.

"Toate acestea duc la o singură concluzie: euro este o greşeală încă de la început. Moneda ar trebui abandonată la unison şi foarte curând", conchide autorul.

El atrage atenţia, de asemenea, că suprimarea creşterii salariilor în Germania şi Olanda a creat o competitivitate artificială a costurilor, ceea ce a sprijinit exporturile şi a exacerbat inflaţia în statele periferice ale zonei euro. Salariile reduse din Nord au descurajat cererea pentru exporturile Sudului.

"Părăsirea zonei euro va fi probabil mai ieftină decât rămânerea în uniunea monetară", scrie Dumas, care citează un studiu olandez în care se arată că ieşirea din zona euro ar cere Olandei costuri iniţiale de 51 miliarde euro, sumă pe care economia ar recupera-o în doi ani prin faptul că ţara nu ar mai fi nevoită să contribuie la programele de bailout.

"Cu trucurile adecvate se poate dovedi tot ceea ce vrei despre viabilitatea euro"

Pe de altă parte, Charles Wyplosz, profesor de economie la Graduate Institute of International and Development Studies din Geneva, arată într-un articol publicat de Bloomberg că scenariile apo­caliptice pentru zona euro sunt fantezie.

"Când euro a fost creat, profesia de economist a fost împărţită în trei grupuri - entuziaştii, opoziţia şi realiştii - care au prognozat costuri şi beneficii diferite pentru acest proiect. În 2007, când tânăra monedă prospera, entuziaştii au declarat prematur victoria. Acum a venit rândul opoziţiei care, desigur, se în­şală", scrie Wyplosz.

Profesorul notează că performanţele unei monede nu pot fi judecate nici după cinci ani, nici după 15 ani, deoarece monedele sunt făcute să reziste pentru totodeauna, iar pentru orice analiză timpurie trebuie "abuzat" de date.

Autorul dă exemplul Finlandei şi Olandei, ţări din zona euro, şi al Suediei şi Elveţiei.

"Cu trucurile adecvate, se poate folosi experienţa acestor ţări pentru a dovedi tot ceea ce vrei despre viabilitatea euro", scrie el, adăugând că un truc este alegerea perioadei potrivite de analiză.

Astfel, alegerea perioadei 2001-2011 este convenabilă pentru a demonstra eşecul euro deoarece atunci performanţele Suediei şi Elveţiei le-au depăşit pe cele ale Olandei.

Această alegere ignoră însă faptul că Suedia şi Elveţia au trecut prin propriile crize imobiliare, încheiate prin crize financiare, la începutul anilor '90. După aceste crize, cele două ţări s-au chinuit să recâştige terenul pierdut. Elveţia a eşuat masiv în această privinţă. Finlanda a trecut prin crize similare, iar comparaţia cu Suedia sugerează că adoptarea euro nu a contat din punctul de vedere al performanţelor economice.

"Concluzia este că alegerea ţărilor şi anilor nu este un mod acceptabil pentru a construi un argument", concluzionează Wyplosz.

"O surpriză ar fi fost un succes 100% de la început"

Un argument contra viabilităţii euro ar fi indisciplina fiscală. O uniune monetară nu poate rezista dacă disciplina nu este respectată de fiecare membru. O ţară care i-a permis datoriei să crească atât de mult încât a pierdut accesul la pieţe trebuie să fie ajutată, fie să-i fie permis defaultul. Ajutorul poate veni sub forma inflaţiei, împrumuturilor sau gratui­tăţilor, de la alte guverne sau de la o bancă centrală. Ajutorul generează însă hazard moral. Astfel, indisci­plina fiscală nu lasă loc decât la "opţiuni proaste", aşa cum este cazul cu actuala criză, scrie Wyplosz. Acest argument este folosit acum de eurosceptici. "Nu încape îndoială că disciplina fiscală a fost pierdută, dar aceasta nu înseamnă că problema nu poate fi reparată", notează profesorul.

Faptul că zona euro are defecte nu este condamnabil, deoarece un astfel de proiect este extrem de complex. O surpriză ar fi fost un succes 100% de la început. Euro va supravieţui dacă problemele sunt rezolvate, ceea ce ar putea lua câţiva ani sau chiar decenii, mai scrie Wyplosz.

De ce ies în prim-plan predicţiile apocaliptice

Titlurile negativiste atrag mult atenţia publicului, scrie CNBC. Dacă aceste profeţii nu sunt acoperite de media, în special dacă vin din partea unor persoane care au tradiţie în a prezice corect dezastre, presa ar fi acuzată că ignoră pericolele care stau la pândă, notează televiziunea americană, care concluzionează că anul acesta este unul al profeţilor apocaliptici.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO