În urmă cu doar câţiva ani aceste dobânzi negative la care se referă şefii băncilor centrale, practic taxarea depozitelor constituite de băncile comerciale la banca centrală, păreau imposibile şi de domeniul fantasticului. În 2009, banca centrală a Canadei promitea că nu va coborî niciodată dobânda sub 0,25%.
Structura economiei globale s-a schimbat de atunci. Zona euro şi Uniunea Europeană par prinse într-o criză eternă cu mai multe chipuri: criză economică, a datoriilor, a şomajului, a intereselor suverane sau politică. China, cea mai mare economie emergentă, fabrica lumii şi cel mai mare consumator de materii prime, se reechilibrează şi distorsionează sever comerţul mondial. Industria americană dă semne de recesiune, iar pieţele financiare de supraîncălzire. Canada, economie dependentă de exportul de materii prime, abia a ieşit din recesiune.
Contextul în care şefii băncilor centrale din America de Nord menţionează posibilitatea folosirii dobânzilor negative este unul marcat de nesiguranţă.
Poloz, şeful Băncii Canadei, a spus despre folosirea dobânzilor negative că este una dintre cele patru „măsuri neconvenţionale de politică monetară“ pe care le-ar putea aplica dacă ţara sa s-ar confrunta cu o criză economică majoră. Celelalte măsuri ar fi indicii despre tendinţa dobânzilor, stimularea economiei prin quantitative easing şi furnizarea de credit în sectoarele economice importante.
„Nu avem nevoie de politici neconvenţionale acum. Însă este prudent să fii pregătit pentru orice eventualitate. Sper că nu va trebui să folosim niciodată aceste măsuri“, a spus Poloz. În prezent, dobânda de referinţă a Băncii Canadei este de 0,5%. Bancherul s-a arătat convins că adaptarea economiei canadiene la actualul context internaţional va dura vreo doi ani.
În SUA, posibilitatea introducerii dobânzilor negative a fost vehiculată de actualii oficiali ai băncii centrale. Separat, fostul preşedite al Fed, Bernanke, mentorul actualului şef al băncii centrale Janet Yellen, a menţionat posibilitatea ca banca centrală să recurgă la coborârea dobânzilor sub zero pentru prima dată în istorie într-un interviu acordat revistei Politico. În timp ce a doua linie de atac contra recesiunii – după reducerea dobânzilor sub zero – ar trebui să fie stimulul bugetar, spune Bernanke, stimulul ar fi o politică pe care nu ar permite-o Congresul, notează Forbes.
Experimentele europene
În Europa, BCE a împins săptămâna trecută dobânda de referinţă pentru depozite de la -0,2% la -0,3%. Trei dintre vecinii mai mici ai zonei euro, Danemarca, Suedia şi Elveţia, şi-au împins şi ei dobânzile mai adânc în teritoriul negativ ca răspuns la acţiunea BCE, ceea ce deschide calea unor rezultate neobişnuite cu ramificaţii pentru afacerile mari, pentru consumatori şi tot ce este prins între, scrie The Wall Street Journal. Aceste trei ţări pot da indicii despre ce se poate întâmpla în zona euro şi în alte părţi dacă dobânzile negative prind rădăcini.
Danske Bank, cea mai mare bancă din Danemarca, avertizează că dobânzile negative de acolo durează de prea mult timp şi că pagubele provocate industriei financiare devin de nesuportat, scrie Bloomberg.
„Acestea erau văzute ca dobânzi de urgenţă care ar fi fost retrase în 2015. Dacă presiunea asupra marjelor se menţine şi în 2016, aceasta ar însemna ceva pentru veniturile băncilor“, a afirmat Claus Ingar Jensen, director la Danske Bank. Dobânda pentru depozite a băncii centrale este de -0,75% şi a fost introdusă pentru protejarea cursului de schimb euro-coroană daneză.
Dobânzile negative costă băncile daneze „mult peste un milliard de coronae (146 milioane dolari) anul acesta“, spune Tonny Thierry Andersen, preşedintele asocialţiei bancherilor danezi.
Companiile daneze îşi plătesc taxele anticipat pentru a scăpa de cash. Pentru unii dobânzile negative nu sunt ceva nedorit, din contră. Mii de danezi deţinători de locuinţe au acum ipoteci cu dobânzi sub zero. În loc să plătească băncii principal plus dobânda în fiecare lună, acum ei plătesc principalul minus dobânda.
În Elveţia, o banca a dus deja dobânzile pentru depozite sub zero. În octombrie, banca alternativă Schweiz, un creditor mărunt, a trimis înştiinţări clienţilor cu vestea că vor fi taxaţi, cu 0,125%, pentru a-şi păstra bancii la bancă. Publicitatea pe care şi-a făcut-o astfel a permis băncii să găsească repede înlocuitori pentru clienţii „speriaţi“. Dobânda băncii central elveţiene de referinţă pentru depozite este de -0,75%. Băncile comerciale mai mari au evitat până acum să taxeze conturile clienţilor.
