Puterea Europei de a sta unită în faţa agresiunilor şi încălcărilor de reguli internaţionale comise de Rusia în Ucraina este pusă la îndoială tot mai vehement de către partenerii de peste Ocean, dar şi de cei din “prima linie” în ce priveşte apropierea geografică de Rusia – statele baltice, Polonia şi mai nou România, după discursul de luni seară al preşedintelui Traian Băsescu.
Cu toate că a găsit resursele politice de a vorbi pe o singură voce şi de a impune sancţiuni de călătorie împotriva unor oficiali ruşi, precum şi câteva îngheţări de bunuri ale unor companii ruseşti, Uniunea Europeană nu pare dispusă să meargă mai departe, în ciuda tragediei de săptămâna trecută, când o rachetă trasă din teritoriul controlat de separatiştii proruşi din Ucraina a doborât avionul Malaysia Airlines şi a ucis 298 de persoane.
Cele mai grăitoare exemple europene ale acestei duplicităţi sunt Franţa şi Germania. Cele două mari puteri europene nu doar că îşi văd în linişte de contractele comerciale profitabile cu Rusia, dar (în special Franţa) nici nu dau semne că doresc să pună punct contractelor de export de armament către Moscova. Franţa nu renunţă la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru livrarea celor două nave de război Mistral, iar Germania a încheiat deja construcţia unei baze militare supermoderne în regiunea Volga.
Citiţi o analiză Gândul despre duplicitatea Europei în faţa Europei
