La cinci ani după ce criza financiară a înghiţit economia globală, lumea nu pare mai aproape de a găsi un model economic sustenabil, iar structurile de reglementare trebuie să abordeze problemele băncilor forţându-le să-şi accepte pierderile, să elimine aceste pierderi din bilanţ şi să consolideze capitalurile pentru a finanţa o creştere economică sustenabilă, se arată într-un raport al BRI citat de Financial Times.
Potrivit documentului, bugetele majorităţii economiilor avansate, excluzând plăţile dobânzilor, "ar avea nevoie de 20 de ani consecutiv cu creştere economică de peste 2% din Produsul Intern Brut - începând de acum - pentru a aduce raportul datorie/PIB la nivelul înregistrat înainte de criză".
Politica monetară a fost până în prezent instrumentul principal împotriva crizei, însă această abordare creează riscul ca economiile să devină dependente de dobânzi extrem de scăzute.
"Posibilităţile de acţiune ale băncilor centrale au limite foarte clare. Ele nu pot repara bilanţurile. Ele nu pot spori productivitatea şi nu pot aşeza politicile pe o cale sustenabilă", a spus Cecchetti.
Oficialul a adăugat că fiecare an în care liderii nu reuşesc să ia măsuri pentru consolidare fiscală prelungeşte perioada de recuperare.
Economiile dezvoltate sunt expuse în cea mai mare măsură la riscuri, mai ales cele din Europa, însă şi economiile emergente se confruntă cu riscuri din ce în ce mai mari, mai ales cele care au crescut rapid prin exporturi către vecinii mai dezvoltaţi.
"Ţări precum Rusia sau India ar putea avea probleme considerabile dacă partenerii lor de comerţ înregistrează o încetinire a creşterii, aşa cum e previzibil, în perioada 2011-2015", notează raportul.
Jaime Caruana, director general al BRI şi fost guvernator al băncii naţionale din Spania, avertizează că agresivitatea recentă a băncilor centrale ar putea crea "aşteptări nerealiste" în privinţa puterii lor de a "rezolva problemele fundamentale", iar extinderea acţiunilor băncilor centrale ar presupune riscuri, potrivit notelor pregătite pentru întâlnirea anuală a BRI citate de Wall Street Journal.
"Politica monetară oferă timpul necesar pentru ca alte politici să corecteze problemele fundamentale din bilanţurile economice. Dar chiar şi acest rol de tranziţie are limite şi riscuri. În circumstanţele actuale, beneficiile unei relaxări cantitative continue nu vin fără costuri", spune Caruana.
Riscurile pe care le aduc băncile centrale
El a identificat trei riscuri majore legate de acţiunile băncilor centrale.
Primul risc provine din faptul că "stimularea monetară prelungită face ca ajustările fiscale şi structurale să pară mai puţin urgente", permiţându-le băncilor şi guvernelor să amâne anumite schimbări dureroase, dar necesare. Al doilea risc provine din dobânzile mici la creditare, care ar putea determina investitorii şi instituţiile financiare să îşi asume riscuri şi mai mari în căutarea unui randament mai bun. Ultimul este ca băncile centrale să aibă dificultăţi în a "calibra şi implementa contractarea politicilor monetare, care va fi inevitabil necesară", ceea ce ar putea produce o nouă bulă a creditului sau explozia inflaţiei.
"Ajustarea fiscală, repararea bilanţurilor bancare şi alte reforme nu pot fi amânate în speranţa unor vremuri mai bune", a spus Caruana, adăugând că trebuie acţionat şi pe alte fronturi, nu numai la nivel de bănci centrale, altfel încrederea în economie va continua să scadă, ceea ce va amplifica riscurile la adresa stabilităţii macroeconomice şi financiare.
Directorul general al Băncii Reglementelor Internaţionale
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
