Economia mondială este în plină expansiune şi creşte mai sincronizat ca oricând în ultimii 20 de ani, însă capitalismul este în retragere

23 aug 2017 Autor: Bogdan Cojocaru

În economia mondială, optimismul abundă. Comerţul global a început să accelereze după cinci ani de mers chinuit, potrivit Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Preţurile metalelor industriale sunt la cotele maxime ale ultimilor ani. În miezul Europei, Bundesbank asigură că economia germană continuă să crească puternic mulţumită exporturilor industriale.

În UE doar Finlanda a surprins prin scăderea economiei în trimestrul II. Finlanda, una dintre cele mai dezvoltate ţări ale lumii, încă nu şi-a revenit din şocul prăbuşirii Nokia, iar sancţiunile economice impuse vecinului Rusia i-au acutizat durerea.

„Datele privind activitatea arată o imagine a creşterii în lumea industrializată pe care am mai văzut-o de două ori în ultimele două decenii: în timpul boomului tech de la sfârşitul anilor 1990 şi la mijlocul anilor 2000“, apreciază Michael Gapen, economist la Barclays. „Numărul de economii industrializate care au avut creştere negativă în oricare trimestru scade constant din 2012.“ Gapen notează că doar două economii industrializate au scăzut în primele trei luni ale anului şi că niciuna nu este în prezent în recesiune, scrie Bloomberg. De aceea, spune el, extinderea economii globale a atins maximul de sincronizare. 

În Europa, economia germană, motorul de creştere al regiunii, a avansat cu 2,9% în ritm anualizat în primul trimestru şi cu 2,5% în cel de-al doilea. Banca centrală de acolo notează că „revenirea economică puternică va continua în al treilea trimestru, cu producţia industrială jucând un rol important datorită extinderii substanţiale a exporturilor“.

Dacă economia mondială este în expansiune, globalizarea capi­talului este în retragere. Eco­nomiile dezvoltate trimit în străinătate semnificativ mai puţin capital sub forma investiţiilor directe străine în comparaţie cu vremurile de dinainte de criză.

Şi ponderea contribuţiei lor în ISD-uri s-a diminuat, în favoarea Chinei. McKinsey Global Institute a calculat că fluxurile de capital transfrontaliere s-au prăbuşit cu 65% în perioada 2007-2016, de la 12.400 de miliarde de dolari la 4.300 miliarde de dolari, scrie Financial Times. Fluxurile au scăzut chiar dacă investitorii au fost forţaţi de dobânzile negative să iasă în lume şi să vâneze randamente. Principalul motiv al retragerii este colapsul creditării transfrontaliere oferite de bănci, în special de băncile europene. Băncile care cândva se înfruptau din câştigurile făcute din creditarea peste hotare stau acum mai aproape de casă. Iar tot mai mulţi din banii care trec graniţele iau forma investiţiilor directe pe termen lung, destinate în teorie construirii de fabrici sau cumpărării de participaţii la companii de pe pieţe cu potenţial. Printre economişti se răspândeşte ideea că avansul ISD-urilor reflectă o tendinţă nesănătoasă: goana companiilor după impozite mici şi a guvernelor de a onora cererea. Philip Lane, guvernatorul băncii centrale a Irlandei, şi Gian Maria Milesi-Ferretti, economist la FMI, spun că principalul motiv al creşterii ISD-urilor este capitalul pus la adăpost în „centrele financiare“, adică în paradusurile fiscale. Unul dintre acestea este Irlanda. „Dacă voi credeţi că ISD-urile intră în Luxemburg pentru a fi construite fabrici, atunci vă înşelaţi“, a spus Maurice Obstfeld, economistul-şef al FMI. „O mare parte din aceste fluxuri reprezintă mutări de profit făcute pentru a beneficia de taxele mici şi apar ca fluxuri de ISD-uri.“

Nimeni nu crede că revenirea fluxurilor la nivelurile de dinainte de criză ar fi sănătoasă. Fluxurile de capital în exces au fost una dintre principalele cauze ale crizei financiare şi vor fi probabil una dintre cauzele viitoarei crize. În 2007, lumea se bălăcea în lichiditate, rezultatul dere­gle­mentării financiare, al creşterii rezervelor de bani în China şi în alte economii emergente şi al averilor pe atunci considerate fără limite ale exportatorilor de petrol. O mare parte din aceşti bani au ajuns în SUA, unde au umflat o bulă financiară al cărei colaps a avut consecinţe spectaculoase. „Nu vrem să folosim mijlocul anilor 2000 ca standard pentru ce este normal şi sănătos“, spune Obstfeld.

Analiştii de la McKinsey Global Institute asigură că sistemul financiar global este acum mai rezistent decât era în urmă cu zece ani. Însă FMI încă vede riscuri în sistemul financiar. Goana după randamente a investitorilor a dus în jos costul datoriei pentru debitori de peste tot în lumea dezvoltată. Aceştia au răspuns acumulând datorii. „Ceea ce vedem acum este un nivel al fluxurilor şi creşterii în poziţii care par mai sustenabile, dar acest lucru nu înseamnă neapărat că totul este bine“, a observat Obstfeld.

bogdan.cojocaru@zf.ro

 

 

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.08.2017

 
Cuvinte cheie:
crestere
, economie mondiala
, expansiune
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide