Economia zonei euro: după cel mai solid an de creştere dintr-un deceniu, va aduce 2018 o surpriză neplăcută?

23 apr 2018 Autor: Catalina Apostoiu

♦ Redresarea impresionantă a zonei euro a reprezentat una dintre „poveştile“ neaşteptate ale anului 2017, însă acum economiştii se tem că acest an va aduce o surpriză mai puţin plăcută din punctul de vedere al performanţei economiei zonei, scrie Financial Times.

Date recente indică faptul că rata de creştere ar putea fi mai slabă decât s-a anticipat anterior. Estimările sunt deja revizuite în jos pe fondul temerilor că revenirea regiunii a atins un vârf şi că tensiunile de ordin comercial ar putea întuneca perspectivele pe viitor.

„Ideea de bază este că accelerarea economiei zonei euro s-a oprit“, arată Florian Hense, economist la Berenberg Bank.

Regiunea a avansat cu 2,5% în 2017, cel mai rapid ritm dintr-un deceniu. Întrebarea este dacă încetinirea este rezultatul unor factori excepţionali sau începutul unei schimbări mai serioase, de ordin structural. Multe vor depinde de performanţele economiei germane, motorul economiei zonei euro, responsabilă pentru aproape o treime din producţia economică a acesteia.

Oficialii Băncii Centrale Europene urmăresc inflaţia germană îndeaproape şi caută semne că presiunile inflaţioniste sunt în creştere în zona euro, ceea ce le-ar permite acestora să retragă treptat stimulentele monetare.

Indicele lunar PMI pentru zona euro se află în scădere de anul trecut. În Germania, indicatorul ZEW al încrederii a atins un minim pe cinci ani în martie, iar producţia industrială germanăa scăzut în februarie.

Unii economişti cred că încetinirea se datorează în mare parte unor factori pe termen scurt. Alţii o văd ca pe o scădere normală după o creştere excepţional de solidă. Totuşi, unii economişti se tem că sunt implicaţi mai mulţi factori structurali, care ar putea inhiba creş­terea. Pieţele de export sunt de asemenea mai dificile.

Un alt factor este legat de programul QE al BCE, al cărui impact se restrânge odată cu reducerea achiziţiilor de active.

Unii oficiali BCE au vorbit deja de o „moderare“ a creşterii, deşi Jens Weidmann, preşedintele Bundesbank, a declarat recent că creşterea este încă extrem de solidă.

Diferenţele de viziune dintre Weidmann şi preşedintele BCE Mario Draghi, care avertiza recent că este posibil ca creşterea zonei să fi atins un vârf, sugerând că banca sa îşi va restrânge stimulentele lent, evidenţiază deciziile dificile pe care le are în faţă BCE pe calea către exitul din politica monetară acomo­dativă, potrivit Wall Street Journal.

Însă în toată această discuţie privitoare la viitorul economic al regiunii, cea mai puternică este teama privind daunele pe care le-ar putea provoca războaiele comerciale, scrie Financial Times. Teama este că un amplu conflict între administraţia Trump şi Beijing ar putea afecta zona euro în mai multe feluri, prin creşterea protecţionismului pe pieţele de export ale producătorilor europeni, erodarea încrederii şi afectarea lanţurilor de aprovizionare la nivel mondial.

Guvernatorul băncii centrale franceze Francois Villeroy de Galhau făcea recent apel la strategi să acorde mare atenţie unui astfel de risc, care ar necesita modificări ale politicii monetare.

Unii economişti se aşteaptă deja ca BCE să nu decidă imediat o majorare a dobânzilor de la actualele minime record. Jorg Kramer, economist-şef la Commerzbank, crede că dobânzile nu vor creşte mai devreme de toamna anului viitor.

Strategii Băncii Centrale Europene ar putea aştepta până la şedinţa din iulie pentru a anunţa cum vor pune capăt programului de achiziţii de obligaţiuni, potrivit unor oficiali din zona euro familiari cu discuţiile, scrie Bloomberg.

Membrii consiliului guvernator al BCE vor să dispună de suficient timp pentru a determina dacă economia va trece peste încetinirea din primul trimestru, au declarat oficialii citaţi.

 

BCE ar putea aştepta până în iulie pentru a anunţa sfârşitul QE

Strategii Băncii Centrale Europene văd posibilitatea de a aştepta până la şedinţa din iulie pentru a anunţa cum vor pune capăt programului de achiziţii de obligaţiuni, potrivit unor oficiali ai zonei euro familiari cu situaţia. Membrii Consiliului Guvernator vor să dispună de suficient timp pentru a determina dacă economia va trece peste încetinirea din primul trimestru, au adăugat oficialii. Oficialii au mai declarat că în privinţa dobânzilor se poate aştepta pentru a vedea reacţia pieţelor la anunţul referitor la data încheierii QE. Potrivit acestora, nu au existat discuţii oficiale privind o strategie legată de dobânzi.

 

Oficiali de top ai BCE au poziţii divergente privind economia

Doi dintre cei mai influenţi oficiali ai Băncii Centrale Europene au oferit interpretări diferite cu privire la o aparentă încetinire a economiei zonei euro, evidenţiind deciziile extrem de dificile pe care banca le are în faţă în condiţiile în care aceasta se pregăteşte să pună capăt unui deceniu de politică monetară acomodativă. Preşedintele BCE Mario Draghi a avertizat că este posibil ca ciclul de creştere a zonei euro să fi atins un vârf şi a sugerat că banca sa se va mişca gradual în retragerea stimulentelor monetare. Pe de altă parte, Jens Weidmann, preşedinte al băncii centrale germane, a admis că există semne ale unei încetiniri a celei mai mari economii europene în primul trimestru, dar a sugerat că va exercita în continuare presiuni pentru o retragere a banilor ieftini în scurt timp.

 

Germania: Preţurile de producător şi-au continuat creşterea în martie

Indicele preţurilor de producător pentru produsele industriale a avansat cu 1,9% în Germania în martie comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, potrivit datelor statistice oficiale citate de Financial Times. Creşterea s-a situat uşor sub nivelul de 2% aşteptat de economiştii chestionaţi de Reuters, dar a depăşit-o pe cea consemnată în luna anterioară, de 1,8%. Preţurile de producător sunt considerate un indicator bun privind presiunile inflaţioniste care se acumulează în economie, în condiţiile în care companiile încep să-şi transfere costurile către consumatori. Oficialii Băncii Centrale Europene urmăresc îndeaproape inflaţia germană, căutând semne ca presiunile inflaţioniste sunt în creştere în zona euro, ceea ce le-ar permite să-şi restrângă treptat stimulentele monetare.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.04.2018

 
Cuvinte cheie:
Economie
, zona euro
, banca centrala
, germania
, dobanzi
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide