Business Internaţional

​Economişti de la FMI pun sub lupă neoliberalismul economic. Aruncă acum Fondul Monetar Internaţional săgeţi către o parte mai mare a ortodoxiei economice?

​Economişti de la FMI pun sub lupă neoliberalismul...

Autor: Bogdan Cojocaru

27.05.2016, 16:57 1011

Mai întâi a pus sub semnul îndoielii eficienţa controalele de capital, apoi inegalitatea şi austeritatea bugetară. Oare aruncă acum Fondul Monetar Internaţional săgeţi către o parte mai mare a ortodoxiei economice?

Într-o analiză publicată joi, trei dintre cei mai buni economişti ai instituţiei financiare tratează acea „agendă neoliberală” despre care criticii spun de mult timp că este aplicată de FMI, scrie Financial Times.

Intitulat „Neoliberalismul: supraevaluat?”, materialul reprezintă mai mult un ecou al dezbaterilor încinse din interiorul FMI decât o abordare oficială a politicilor de piaţă promovate de mult timp de Fond. Publicarea s-a făcut în aceeaşi săptămână în care David Lipton, primul director general adjunct al FMI, a cerut ca beneficiile comerţului liber şi ale globalizării să fie susţinute mai puternic. Articolul apare, de asemenea, când mulţi politicieni cu aspiraţii de conducători şi mulţi alegători tratează cu dispreţ protecţionist apelul tradiţional al FMI pentru economii mai deschise.

Însă chiar folosirea termenului de “neoliberalism” este provocator. Este folosit în mod normal de criticii politicilor economice pentru piaţa liberă propuse de Friedrich Hayek şi Milton Friedman. O utilizare mai comună este cea a ziarului “Socialist Worker”, care scrie în această săptămână că „FMI se foloseşte de datorii ca de o armă pentru a forţa intrarea vicioaselor reforme neoliberale în guvernele alese de popor”.

Noua analiză a FMI examinează două elemente specifice ale aşa numitei agende neoliberale: liberalizarea contului de capital sau înlăturarea barierelor fluxului de capital; şi consolidare fiscală, sau cum se cheamă acum aceasta, austeritatea.

„Sunt multe de lăudat în agenda neoliberală”, scriu autorii. „Totuşi, sunt aspecte ale agendei neoliberale care nu au livrat rezultatele aşteptate”. Munca lor a dus la „concluzii neliniştitoare”, precum creşterea inegalităţii, care a subminează creşterea economică.

Într-un interviu, Jonathan Ostry, directorul adjunct al departamentului de cercetare al FMI şi unul dintre autorii materialului, a spus că noua analiză nu se vrea a fi un atac asupra „întregii agende neoliberale sau consensul de la Washington”. El speră ca materialul să fie startul unei examinări mai largi a „neoliberalismului”.

„Mulţi oameni cred acelaşi lucru, că anumite aspecte ale agendei neoliberale trebuie probabil regândite. Criza ne-a spus: <<Modul în care am gândit nu poate fi corect>>”, spune Ostry.

Economistul a explicat că articolul nu reflectă „cultura mainstream” de la FMI şi că în urmă cu cinci ani nici n-ar fi ajuns printre publicaţiile fondului. „Însă culturile mută încet lucrurile”.

Fabio Ghironi, economist italian care predă la Universitatea Washington, crede că analiza reprezintă un „deserviciu pentru mulţi care lucrează la alte politici”.

„Iată! FMI se alătură criticilor neoliberalismului”, spune Robert Went, economist olandez care priveşte globalizarea cu oarecare scepticism.

„Ce naiba se întâmplă?” se întreabă Dani Rodrik, economist turc şi profesor la Universitatea Harvard, de asemenea cunoscut ca sceptic în privinţa beneficiilor globalizării. Rodrik, căruia i-a făcut profilul unul dintre coautorii analizei, Prakash Loungani, spune că este binevenită ceea ce reprezintă o schimbare persistentă în tonul FMI.

Există, de asemenea, semne că muncă lui Ostry şi a altor nonconformişti din departamentul de cercetare îşi face loc în politica mai largă a FMI, după cum o arată insistenţa Fondului pentru iertarea de datorii a Greciei.

Cu toate acestea, spune Rodrik, „se vede clar un decalaj” între departamentul de cercetare al FMI şi alte părţi ale instituţiei.

„Partea operaţională a FMI, care rar este prezentă acolo unde se întâmplă acţiunea, unde sunt proiectate programele de ţară, unde sunt negociate condiţiile creditelor, este de obicei mai ortodoxă”, a explicat el. „Acolo schimbarea este mai lentă, iar ei rămân în urma curentului”.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO