Business Internaţional

Edmund Phelps: Cultura corporatistă, nu capitalismul, este de vină pentru inegalitate

Edmund Phelps, laureat al Pre­miului Nobel pentru Economie: Politicienii au împiedicat inovaţia sau au re­dus stimulentele pentru cei dornici să inoveze. Sursa foto - AFP

Edmund Phelps, laureat al Pre­miului Nobel pentru Economie: Politicienii au împiedicat inovaţia sau au re­dus stimulentele pentru cei dornici să inoveze. Sursa foto - AFP

Autor: Daniela Stoican

28.07.2014, 00:04 1426
Creşterea letargică, crearea lentă de locuri de muncă, nemulţumirea generală privind locul de muncă – aşa arată viaţa într-o lume occi­den­ta­lă care pare să fi pierdut obiceiul de a inova, scrie într-o opinie publicată în Financial Times eco­no­mistul Edmund Phelps, laureat al Pre­miului Nobel pentru Economie.

După o reducere majoră a dinamismului în anii ’60, ritmul de creştere al productivităţii a în­ce­put să scadă aproape în toate statele occi­den­tale, s-a înjumătăţit în SUA în anii 1970 şi a ajuns mai mult sau mai puţin aproape de stagnare în Franţa, Germa­nia şi Marea Britanie la sfârşitul anilor ‘90. Pierderea dinamismului produc­ti­vi­tăţii a mărit pră­pastia inegalităţii pentru că scă­de­rea pro­duc­ti­vi­tăţii afectează mai mult angajaţii cu mijloa­ce mai mo­deste decât îi loveşte pe cei cu sta­re.

Dez­vol­ta­rea de produse noi consumă mul­tă muncă şi ca­pi­tal. La fel şi com­ponentele nece­sare pen­tru rea­lizarea acestor produse. Aceste lo­curi de muncă dispar atunci când inovaţia bate pasul pe loc. Dar sunt voci sonore care spun că problema im­portantă este inegalitatea. În Europa se esti­mea­ză că un sfert din averea privată este deţi­nu­tă de 1% din cei mai bogaţi oameni, iar în SUA 1% din cei mai bo­gaţi deţin o treime din averea privată.

Phelps spune în schimb că vinovată de pier­derea inovaţiei, care stă în spatele încetinirii pro­duc­tivităţii, este răspândirea valorilor cor­pora­tis­te, în special solidaritatea, siguranţa şi stabilita­tea. Politicienii au introdus reglementări care în­ă­bu­şă competiţia – au patronat grupuri de inte­re­se, direcţionând contracte mai avantajoase către ele. Politicienii au împiedicat inovaţia sau au re­dus stimulentele pentru cei dornici să inoveze. Având mai puţine motive să se teamă de com­pe­tiţie, com­paniile sunt încurajate să îşi majoreze ada­osul comercial şi profitul. Acest lucru duce la ma­jo­rarea preţurilor acţiunilor şi face ca oamenii bo­gaţi să devină şi mai bogaţi. Materialismul îi deter­mină pe şefii companiilor să facă orice pentru a mări preţul acţiunilor, iar pe managerii de fonduri să le ceară directorilor să îşi atingă ţintele de câştiguri. Acest lucru înăbuşă ino­vaţia şi stimulează inechitatea distribuţiei averii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO