Business Internaţional

Elveţia şi Japonia promit să îngroape şi mai adânc dobânzile, în timp ce veştile din Danemarca spun că dobânzile negative sunt ineficiente. Este îngrijorător faptul că investiţiile nu au reuşit să crească, deşi dobânzile sunt ultramici

Pentru Danemarca, 2016 are şanse mari să devină al patrulea an consecutiv cu o creştere a preţurilor de consum mai mică de 1%, ceva nemaivăzut de la începutul anilor 1930, cu toate că această ţară experimentează de cel mai mult timp cu dobânzile negative. Foto: Hepta

Pentru Danemarca, 2016 are şanse mari să devină al patrulea an consecutiv cu o creştere a preţurilor de consum mai mică de 1%, ceva nemaivăzut de la începutul anilor 1930, cu toate că această ţară experimentează de cel mai mult timp cu dobânzile negative. Foto: Hepta

Autor: Bogdan Cojocaru, Cristian Hostiuc

12.10.2016, 20:49 1960

Două dintre cele mai importante bănci cen­trale din lume, cea a Elveţiei şi cea a Japo­niei, au făcut clar că pot coborî dobânzile şi mai jos sub zero dacă este nevoie, în timp ce din Danemarca, ţara care experimentează de cel mai mult timp cu dobânzile negative, vin veşti că această politică nu doar că nu a reuşit să împingă în sus preţurile, aşa cum ar fi trebuit, dar n-a reuşit nici să stimuleze investiţiile.

Analiştii cred că anemia economiei daneze va persista ani de zile de-acum încolo.

În Danemarca, ţară care expe­rimentează cu dobânzile negative din 2012, mediul cu dobânzi ultramici a coincis cu cea mai lungă perioadă de inflaţie slabă de după Marea Depre­siune economică, potrivit unei analize a Danske Bank.

În septembrie preţurile de consum au stagnat în raport cu aceeaşi lună a anului trecut, iar preţurile serviciilor au crescut cu cel mai lent ritm din ultimii 50 de ani, notează Bloomberg. Helge Pedersen, economistul-şef al Nordea Bank, bancă cu baza în Copenhaga, crede că este îngrijorător şi faptul că investiţiile nu au reuşit să-şi revină în perioada cu dobânzi ultramici.

„Aceasta ne spune clar că politica monetară nu a fost atât de eficientă“, a spus el. În Elveţia, unde banca centrală a fost forţată de presiunile specula­torilor să abandoneze la începutul anului trecut un plafon minim pentru cursul de schimb franc/euro, vicepre­şe­dintele băncii centrale Fritz Zurbruegg a ieşit la rampă spunând că instituţia este este convinsă că dobânzile negative şi intervenţiile băncii pe cursul valutar sunt instrumentele potrivite pentru protejarea francului, scrie Reuters. Cu alte cuvinte, banca centrală elveţiană şi-a apărat politica de dobânzi ne­gative.

Argumentul lui Zurbruegg este că în pofida unei reduceri uşoare a valorii monedei, „francul este supra­evaluat semnificativ“. El s-a declarat „convins“ de valoarea acestor instru­mente, în pofida efectelor negative pe care le au, cum ar fi reducerea profi­tabilităţii băncilor.

Dobânzile negative sunt acum un fenomen global şi de durată, iar do­bânzile mici pot crea probleme de sta-bilitate financiară, a recunoscut ban­cherul, adăugând că banca naţională supraveghează situaţia.

Declaraţiile vin la câteva zile după ce preşedintele băncii centrale Thomas Jordan a afir­mat că instituţia poate duce dobânzile şi mai adânc în teritoriul negativ dacă este nevoie.

„Avem loc să mergem şi mai departe“, a spus Jordan pentru Bloom­berg. În contextul relaxării adiţionale a politicilor în zona euro şi în alte state europene, analiştii cred că banca naţională a Elveţiei ar putea reduce dobânda pentru depozite de la -0,75%, cât este acum, la -1,25%, dacă va fi nevoie.

„Actuala politică a băncii are sens şi este potrivită pentru viitorul apropiat“, a spus Jordan.

Economia elveţiană a înregistrat în al doilea trimestru cel mai rapid ritm de creştere din 2014. Însă banca cen­trală crede că votul britanicilor pentru ieşirea din UE întunecă perspectivele economiei globale.

Preţurile de consum din Elveţia scad de 23 de luni, dar banca centrală anticipează că aces-tea vor reveni pe creştere în urmă-toarea jumătate de an. Rata inflaţiei din 2017 este văzută la doar 0,2%.

Din Japonia, guvernatorul băncii centrale Haruhiko Kuroda a aten­ţionat şi el că va relaxa şi mai mult politica monetară, inclusiv prin noi reduceri ale dobânzilor, dacă va fi nevoie. Scopul ar fi repornirea eco­nomiei şi impul­sionarea inflaţiei.

„Suntem pregătiţi să relaxăm din nou politica, inclusiv prin reducerea dobânzilor pe termen scurt, dacă vom considera că beneficiile sunt mai mari decât costurile“, a spus Kuroda în faţa parlamentarilor niponi.

Banca centrală şi-a mutat luna trecută ţinta de politică monetară pe dobânzi de pe injecţii masive de bani în sistemul financiar în condiţiile în care vechea strategie nu a reuşit să scoată economia din stagnarea cu care se confruntă de decenii.

Surse apropiate situaţiei au spus pentru Reuters că Banca Japoniei va duce dobânzile şi mai jos sub zero pentru a preveni orice salt brusc al yenului, un obstacol în calea accelerarii inflaţiei şi a creşterii economice.

Revenind la Danemarca, 2016 are şanse mari să devină al patrulea an consecutiv cu o creştere a preţurilor de consum mai mică de 1%, ceva nemaivăzut de la începutul anilor 1930. Economia va creşte probabil cu doar 0,6% anul acesta, după un avans de 1% anul trecut. În 2017 creşterea s-ar putea să fie şi mai slabă, potrivit estimărilor Handelsbanken.

Creşteri mai lente în afară, reducerea avântului cheltuielilor gospodăriilor şi investiţiile slabe înseamnă că creşterea nu-şi va reveni „în următorii ani“, spune Jes Asmussen, economist şef la Handelsbanken.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO