Epoca de aur a profiturilor stratosferice s-a întors pentru supercompaniile lumii: Focurile de artificii ale dividendelor extaziază bursele, dar executivii sunt prudenţi. Amintirea marii crize este încă vie

7 aug 2017 Autor: Bogdan Cojocaru

Capitalismul mondial beneficiază astăzi de un „aliniament aproape perfect al astrelor“.

Deşi este un an în care se aud tobele unui război comercial mondial, în care tensiunile dintre SUA, Germania, Rusia şi China amintesc de cele din Războiul Rece, pentru marile companii ale lumii s-a întors epoca de aur a profiturilor colosale. Bursele apreciază acest lucru. Însă executivii sunt prudenţi şi nu se mai lasă pradă nebuniei care a dus la marea criză financiară din urmă cu zece ani.    

Dacă Apple ar fi un stat suveran, ar fi al 24-lea cel mai mare creditor al SUA, deţinând titluri de trezorerie americane de 51,5 mld. dolari, mai mult decât Turcia sau Norvegia. Produ­cătorul american de smartphone-uri îşi permite să concureze cu naţiunile pentru astfel de investiţii, deoarece stă pe un munte de cash de 262 mld. dolari.

Fondatorul Facebook Mark Zuckerberg l-a angajat pe strategul de campanie al lui Hillary Clinton, pe Joel Benenson, drept consultant pentru organizaţia sa filantropică. Se zvoneşte că Zuckerberg se pregăteşte să intre în politică. Dacă ar face acest lucru, ar avea experienţa administrării celei mai influente reţele de socializare din lume, care în trimestrul II a înregistrat venituri de 9,32 de miliarde de dolari, cu 45% mai mari ca în trimestrul II al anului trecut, şi un profit de 3,9 miliarde de dolari, cu 71% mai mare. 

Spre comparaţie, veniturile com­pa­niei-naţiune Apple au crescut în trimestrul II la 45,4 miliarde de dolari, iar profitul net la 8,7 miliarde de dolari.

În Europa, Philippe Brassac, „patronul“ băncii franceze Crédit Agricole, lasă modestia şi nu-şi ascunde satisfacţia. La şase luni, banca sa a înregistrat un profit net de 2,2 miliarde de dolari, cu 59% peste nivelul din perioada similară a anului anterior. În special al doilea trimestru a fost stelar pentru Crédit Agricole: „Este pur şi simplu cel mai bun trimestru din 2011!“, a exclamat bancherul.

În Europa, în Statele Unite şi în alte părţi ale lumii superprofiturile s-au întors, iar bursele de acţiuni aplaudă, scrie Le Monde. Anul acesta, re­zul­tatele din primul semestru sunt la fel de impresionante ca artificiile serbărilor de vară. Profiturile urcă şi culminează cu o explozie de dividende. De la Apple şi Adidas la Crédit Agricole, BMW şi UniCredit, grupurile mari au raportat rezultate financiare impresionante. În total, cele 1.820 de companii internaţionale foarte mari care şi-au raportat până săptămâna trecută rezultatele pentru al doilea trimestru şi-au văzut profiturile crescând cu 16% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit calculelor Bloomberg. Este o creştere mai puternică decât s-a anticipat. Spre exemplu, în SUA 72% dintre campionii din liga S&P 500 care şi-au prezentat rezultatele au avut profituri peste aşteptările analiştilor.

Investitorii nu i-au aşteptat şi pe întârziaţi pentru a sări din scaune şi aplauda. În SUA, bursele de pe Wall Street doboară record după record. Indicele vedetă, Dow Jones, a atins miercuri pentru prima dată ştacheta de 22.000 de puncte. În aşteptarea vastelor reforme promise de preşedintele Donald Trump, investitorii s-au asigurat că supregrupurile sunt sănătoase.

Tendinţele sunt similare la nivel mondial: în medie, acţiunile cotate pe bursele din diferitele părţi ale lumii au crescut cu 14% începând cu 1 ianuarie, ajungând la niveluri nemaiatinse. Pe burse, supergrei precum americanii Apple, Amazon, Facebook, chinezii Alibaba şi europenii Unilever şi NestlÈ sunt la cote maxime. Acţiunile Boeing au sărit în sus cu 50% în şase luni.

În SUA, Trump îşi freacă mâinile. Acolo, „afacerile n-au câştigat niciodată mai mulţi bani ca acum“, a spus el săptămâna trecută printr-un Tweet matinal. El anticipează accelerarea ritmului de creare a locurilor de muncă. 

Capitalismul mondial beneficiază astăzi de un „aliniament aproape perfect al astrelor“, spune şi Vincent Juvyns,strateg la JPMorgan. Banii nu sunt scumpi, mulţumită politicilor încă relaxate ale băncilor centrale. Inflaţia este repartizată în aşa fel încât permite o viaţă uşoară pentru bănci fără pedepsirea clienţilor acestora. Preţurile materiilor prime au început să-şi ia zborul, dar n-au ajuns atât de sus încât să frâneze creşterea economiei mondiale. Cerere există, iar perspectivele sunt bune. Economia lumii va creşte cu 3,5% anul acesta, un ritm dinamic, un pic mai accelerat decât cel de anul trecut, potrivit celor mai recente estimări ale FMI. Mai important, principalele regiuni economice sunt toate în creştere. Crize mai sunt pe ici, pe colo, în Rusia, în Japonia etc.

Companiile înregistrează rezultate bune în mai toate sectoarele şi în mai toate ţările. Cifra de afaceri a urcat în medie cu 7%, potrivit Bloomberg, fără creşterea costurilor. Îmbunătăţirea este notabilă în sectorul materiilor prime, unde companiile simt efectele regeneratoare ale creşterii preţurilor începute anul trecut. Spre exemplu, scumpirea minereului de fier a permis grupului minier anglo-australian Rio Tinto să-şi dubleze profitul semestrial. După ani cu oscilaţii ameţioare ale cotaţiilor şi de reduceri drastice de cheltuieli, producătorii de petrol au reuşit să se adapteze la ţiţeiul ieftin. Ieşit în sfârşit pe profit, BP estimează că poate rămâne profitabil la un preţ de doar 47 de dolari pe baril. Brentul se tranzacţiona vineri cu peste 51 de dolari pe baril.

Perspectivele sunt bune, dar executivii sunt prudenţi. În SUA, JPMorgan pariază pe o creştere a profiturilor companiilor americane de 10% anul acesta, la fel şi în 2018. Însă planurile de investiţii nu sunt delirante. Sunt puţine achiziţii la preţuri stratosferice. În primăvară, grupul american Johnson & Johnson a acceptat să plătească 30 de miliarde de dolari pe compania Actelion. La ritmul în care laboratoarele elveţiene fac profit, noul proprietar va avea nevoie de mai mult de 40 de ani pentru a putea gusta din roadele investiţiei. Exemplul nu este urmat şi de alţii, iar proiecte îndrăzneţe precum achiziţia Colgate de către Unilever, evocată de unii bancheri, nu se concretizează.

„În pofida focurilor de artificii, în pofida burselor aflate la cote maxime, executivii nu s-au lăsat cuprinşi de nebunie şi nu exagerează“, asigură Vincent Juvyns, strateg la JP Morgan. „Cu siguranţă nu vor să repete erorile şi frenezia care au dus la teribila criză financiară de acum zece ani.“

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.08.2017

 
Cuvinte cheie:
profit
, intoarcere
, amintire
, aur
, epoca
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide