Erdogan îi îndeamnă pe turci să îşi scoată dolarii şi euro de sub saltea şi să îi vândă pentru lire turceşti ca răspuns la criza majoră prin care trece moneda naţională. „Nu veţi face bani pe spatele acestei naţiuni. Nu veţi face această naţiune să îngenuncheze”

vineri, 15:26 Autor: Alex Ciutacu

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, îi îndeamnă pe turci să îşi ia dolarii şi euro de sub saltea şi să îi convertească în lire turceşti, însă activitatea băncilor din Istanbul arată că turcii nu sunt prea înclinaţi să respecte acest îndemn, potrivit Bloomberg.

Erdogan îndeamnă populaţia să cumpere lire pentru a încetini prăbuşirea monedei turceşti, care s-a depreciat cu circa 33% de la începutul anului în faţa dolarului pe fondul unor stimuli fiscali majori, unei inflaţii în creştere şi unui deficit de cont curent, precum şi din cauza intervenţiei preşedintelui în deciziile de politică monetară ale băncii centrale.

„Turcia nu se va da batută în faţa asasinatului economic”, spune Erdogan în faţa mulţimii adunate în oraşul Bayburt.

Erdogan susţine că Turcia este ţinta unui atac economic cauzat de „mici diferenţe de opinie” cu anumite puteri, iar acest atac a deteriorat relaţiile acelor puteri cu Turcia, până într-un punct în care „repararea lor este imposibilă”.

„Este o luptă naţională, o luptă locală. Acesta va fi răspunsul naţiunii mele pentru cei care pariază pe un război economic împotriva noastră”, spune preşedintele. „Responsabilitatea noastră este Ahmet, nu Hans sau George”, adaugă Erdogan, referindu-se la faptul că el se consideră responsabil pentru binele cetăţenilor turci, nu pentru străini.

În timpul discursului, ETF-ul TUR, reprezentând bursa din Turcia, şi-a extins pierderile înainte de deschiderea şedinţei şi este în scădere cu 8%. Tot în timpul discursului, indicele de referinţă BIST 100, care a suportat cu calmitate până acum situaţia economică, a intrat pe o pantă descendentă şi este în scădere cu 2%.

„Vom continua să răspundem cu bunătate mâinilor întinse cu prietenie. Totuşi, avem planuri pentru toate posibilităţile. Fac apel la cei care urmăresc ratele dobânzilor: nu vă faceţi ambiţii prea mari. Nu veţi face bani pe spatele acestei naţiuni. Nu veţi face această naţiune să îngenuncheze”, adaugă Erdogan.

Preşedintele a mai spus că Turcia lucrează la „alternative” precum China, Rusia, Iran şi o serie de state europene, însă nu a menţionat pentru ce sunt aceste alternative. 

În timpul discursului, acţiunile BBVA au continuat cursa pe spirala descendentă şi sunt în scădere cu aproape 6%, cea mai mare scădere din 2016. BBVA deţine cea mai mare bancă turcească, Garanti.

Erdogan spune că Turcia ar trebui să se protejeze în faţa războiului economic cu care se confruntă, la fel cum s-a protejat în faţa loviturii de stat din 2016.

„În luna mai, Erdogan a dat vina o conspiraţie pusă la cale de jucători atât din piaţa locală cât şi din cea străină care vor să destabilizeze economia Turciei. De fapt, el pare să portretizeze problemele economice ca pe o continuare a tentativei de lovitură de stat din 2016. El vrea ca turcii să se vadă pe ei drept vinovaţi şi pe Erdogan ca pe cel care îi protejează, decât ca pe cel care este responsabil de acest dezastru economic”, scrie Therese Raphael, editorialist Bloomberg.

Erdogan a ales oraşul Bayburt pentru discurs, un oraş cu doar 50.000 de alegători înregistraţi, însă oraşul care a avut cea mai mare susţinere pentru preşedinte la alegerile din 24 iunie. Erdogan a obţinut 82% din voturile din Bayburt. De asemenea, este oraşul natal al lui Naci Agbal, fost ministru al finanţelor, care este acum şeful bugetului în cadrul preşedinţiei.

După ce preşedintele a finalizat discursul, a venit rândul ginerelui său, Berat Albayrak, ministru al finanţelor, să îşi ţină discursul. 

„Politicile monetare trebuie să fie complet independente. Principiul politicilor monetare independente trebuie să continue. Independenţa băncii centrale este de o importanţă critică pentru economia Turciei”, spune Albayrak.

Albayrak spune că noua poziţie economică va fi una bazată pe „determinare”. Că această politică va „transforma” economia Turciei, care va avea o infrastructură „strategică” şi „puternică”. 

Între timp, volatilitatea lunară a lirei turceşti explodează şi se apropie de 50% - nivelul la care a ajuns în timpul crizei economice globale în 2008. 

Ginerele lui Erdogan continuă discursul susţinând că guvernul turc va avea „o balanţă bugetară mult mai puternică” care va fi obţinută după transformarea economică a Turciei. 

În timp ce Albayrak vorbeşte, Per Hammerlung, strateg în cadrul şef pentru pieţele emergente, il critică pe Erdogan. 

„Erdogan refuză să recunoască slăbiciunea economică a Turciei, nevoia masivă de finanţare externă şi inflaţia peste limite”, spune Hammerlund.

Albayrak aduce în discuţie paşii concreţi ai necesitatii remodelării economice, începând cu domolirea inflaţiei.

„Pentru rebalansare, domolirea inflaţiei va fi primul pas. (...) Inflaţia şi creşterea economică nu se exclud reciproc”, spune ministrul finanţelor. 

Tot ca parte din rebalansare acesta susţine o politică fiscală strictă şi un deficit de cont curent mai mic, spune Albayrak. 

 

 
Cuvinte cheie:
refuz
, erdogan
, turci
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide