În general economiştii sunt de acord că intrarea sub umbrelaeuro aduce o serie de avantaje printre care dispariţia risculuivalutar şi protecţia în faţa atacurilor speculative asupra cursuluivalutar. Cu toate acestea, criza ce a izbucnit anul trecut a scosla suprafaţă o serie de inconveniente care au determinat ţărilecare sunt încă în afara uniunii monetare să adopte o atitudine mairezervată faţă de euro.
Din experienţele Slovaciei şi Sloveniei, pe termen scurtadoptarea euro a adus o tendinţă de ajustare crescătoare apreţurilor, o presiune inflaţionistă sporită şi reducereacompetitivităţii exporturilor. Statele care utilizează încontinuare monedele proprii au capacitatea de a-şi sporicompetitivitatea prin deprecierea cursului valutar.
"Pe termen lung, euro este benefic. Cam toate ţările au trecutprin aceleaşi neajunsuri. Totuşi, pe termen scurt euro nu aducenumai beneficii. Presiunile inflaţioniste există în perioadaimediată adoptării monedei unice europene. Capacitatea şi putereade cumpărare vor scădea, va apărea migraţia spre ţări undecumpărăturile pot fi mai ieftine", crede Gheorghe Hurduzeu,profesor universitar doctor specializat pe pieţe de capital laAcademia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti.
De aceeaşi părere este şi profesorul universitar de comerţinternaţional Dumitru Miron, care spune că la nivelul populaţieiprimele efecte ce vor fi resimţite vor fi cele referitoare lainflaţie.
"Efectele mai puţin favorabile sunt creşterea inflaţiei, însăeste o inflaţie gestionabilă, iar indicele preţurilor de consumcreşte şi datorită psihologiei preţurilor. Nu am sesizat schimbăriîn comportamentul băncilor din Slovacia şi Slovenia după adoptareaeuro. Pătrunderea sistemului bancar occidental este mare, nu existăun sistem bancar naţional care să fie nevoit să adopte un noucomportament", spune Miron.
Cehia şi Polonia nu vor putea refuza la nesfârşitadoptarea euro
Cu toate că la finalul anului trecut cancelarul german AngelaMerkel, cel mai puternic om politic de pe continent, a invitatCehia şi Polonia în zona euro, liderii celor două ţări au preferatsă se ţină la distanţă de uniunea monetară europeană, greuîncercată anul trecut de derapajele Greciei şi Irlandei. Stateledin zona euro s-au văzut nevoite să suporte presiunea celor aproape200 de miliarde cu care FMI şi UE au salvat economia elenă şi pecea irlandeză.
"Nu există posibilitatea ca Cehia şi Polonia să nu adopte euroniciodată", spune Dumitru Miron.
"Reticenţa de a adopta euro vine din criză. Cehia şi Polonia vorceda presiunilor, va fi dificil însă drumul lor este spre zonaeuro", crede şi Hurduzeu.
Discursul oficialilor de la Bucureşti în privinţa euro estediferit de cel al politicienilor de la Praga sau Varşovia. Ţaranoastră îşi menţine ţinta de intrare în zona euro la orizontulanului 2015, afirma spre sfârşitul anului trecut Agnes Nagy, membruîn Consiliul de Administraţie al BNR.
BCE a fost reticentă cu privire la Estonia
Estonia a devenit cel de-al 17-lea stat membru al UniuniiEuropene care adoptă euro, chiar dacă anul trecut Banca CentralăEuropeană s-a arătat îngrijorată că autorităţile de la Tallinn nuvor putea ţine sub control inflaţia şi nu vor putea atingecriteriile de convergenţă necesare statelor din zona euro.
Poziţia BCE este însă contrazisă. "Estonia şi-a făcut temele, nuvor fi probleme din cauza acesteia. Problemele vin de laPortugalia, Italia, Irlanda şi Grecia. Estonia aduce un plus şi unmesaj de continuate a proiectului euro", spune GheorgheHurduzeu.
Estonia este una dintre cele mai mici economii europene, având opopulaţie de 1,3 milioane de locuitori şi un PIB de 13,8 miliardede euro în 2009. Totuşi, autorităţile estoniene au reuşit să ţinăsub control deficitul bugetar, cifrat la 1,7% din PIB cu toate căeconomia s-a contractat cu 15% datorită crizei economice mondiale.Datoria publică se cifrează la 7,2%, aceasta fiind mult sub mediaeuropeană de 60%.
Euro a început anul prost, pierzând 0,7% în faţa dolarului, pânăla 1,3321 dolar/euro, cea mai mare depreciere din ultimele douăsăptămâni.
Economiştii despre Europa în 2011
"Riscurile există în ţările cu probleme, în economiile cudatorii bugetare. Există un risc mai mare în Italia şi Spania decâtîn Portugalia şi Belgia", crede analistul financiar DragoşCabat.
"Riscul unui haos creşte semnificativ, în condiţiile în careabordarea actuală a liderilor europeni, care constă în a seîmprumuta, sperând în acelaşi timp că este vorba doar de o problemăde lichiditate şi nu una de solvabilitate, nu va funcţiona. Aceastăinstabilitate ar putea duce la ieşirea membrilor mai slabi din zonaeuro", este de părere şi Nouriel Roubini.
"Europa poate fi lovită de un al doilea val al crizei, dar deaceastă dată va fi mai rău", declară Celestino Amore, fondatorulIlliquidX, companie care vinde obligaţiuni cu o lichiditateredusă.
"Mai mult ca sigur nicio ţară din zona euro nu va intra în defaultîn 2011. Dar pe termen lung defaut-urile, sau mai exactrestructurarea datoriilor, par inevitabile, în condiţiile în careGermania îşi doreşte o astfel de evoluţie", spune Martin Wolf, unuldintre cei mai reputaţi comentatori economici ai cotidianuluiFinancial Times.
Cum s-a descurcat Slovacia după trecerea la monedaunică
Cu doi ani în urmă, în momentul în care Slovacia se alăturazonei euro moneda unică era considerată drept o garanţie astabilităţii financiare, o asigurare împotriva unor fluctuaţiiputernice ale monedelor locale. Pentru Slovacia, trecerea la eurosemnaliza de asemenea intrarea în clubul ţărilor prospere dincadrul UE, la mai puţin de două decenii după căderea Cortinei deFier, potrivit Associated Press. Acum, în condiţiile în careţărilor membre ale zonei li se cere să susţină financiar alte statecopleşite de datorii şi în care riscul contagiunii se întindedincolo de Irlanda şi Grecia, adoptarea monedei unice europene numai reprezintă o prioritate de top pentru ţările foste comunisteaflate încă în afara zonei. Iar în ţările nou-sosite, ca Slovacia,unii privesc acum euro pe ca o povară, nu o binecuvântare. Uniioficiali slovaci încearcă chiar să găsească modalităţi de a părăsiclubul. Într-un comentariu recent apărut în cotidianul de businessHospodarske Noviny, preşedintele parlamentului slovac susţinea căţara sa ar trebui să fie pregătită să abandoneze euro şi să revinăla fosta monedă naţională. Reprezentanţii ministerului de finanţeslovac s-au grăbit să respingă comentariile lui Sulik, iarspecialiştii susţin că un astfel de demers ar avea probabilconsecinţe negative. Nicolas Veron, economist în cadrulinstitutului Bruegel, spune că părăsirea zonei euro ar afectadramatic economia ţării. Sentimentul antieuro este în continuareputernic însă într-o ţară care şi-a sfidat partenerii refuzând săvină cu partea sa de 800 de milioane de euro din pachetul de 110miliarde de euro pentru susţinerea Greciei. Nigel Rendell,economist în cadrul RBC Capital Markets din Londra, spune cătemerile slovacilor sunt uşor de înţeles. "Slovacia a depus marieforturi pentru a intra în zona euro. Acum, ei se găsesc însituaţia în care sunt obligaţi să finanţeze din propriile buzunareguverne străine care au cheltuit prea mult." Renunţarea la euro arpermite unei ţări ca Slovacia să-şi devalorizeze moneda naţională.Ţara şi-ar spori în acest fel competitivitatea comercială în raportcu ţările euro care se confruntă cu costurile bailout-urilor.Reversul medaliei este că investitorii ar penaliza probabil ţărilecare părăsesc zona, retrăgându-se din acestea de teamă că activeleexprimate în euro ale acestora vor înregistra o devalorizare, pânăla punctul unui posibil colaps financiar pentru ţara respectivă. Şialte nou venite încep să aibă îndoieli, în timp ce ţările din afarazonei brusc nu se mai grăbesc să se alăture clubului euro.Cătălina Apostoiu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
