Dobânda Euribor la trei luni, principalul indicator aloperaţiunilor de creditare de pe piaţa interbancară europeană şi,în acelaşi timp, una dintre componentele majore ale creditelor îneuro cu dobândă variabilă, a urcat luni până la pragul de 1%,pentru prima oară după iulie 2009.
Creşterea Euribor reflectă faptul că sistemul bancar începe treptatsă se repună pe picioare, creditorii renunţând la finanţările deurgenţă puse la dispoziţie de Banca Centrală Europeană în favoareaîmprumuturilor reciproce. Avansul Euribor se va observa însă pepiaţa locală în creşterea dobânzilor la împrumuturi, în condiţiileîn care creditele totale în euro ale populaţiei se ridicau lasfârşitul lui august la circa 51,6 mld. lei (puţin peste 12 mld.euro), potrivit BNR. Euribor a atins minimul record de 0,634% lasfârşitul lunii martie 2010.
Dobânda Euribor pe termen de trei luni, indicatorul tradiţionalcare arată gradul de încredere din sectorul bancar, a ajuns laacelaşi nivel cu dobânda de referinţă a Băncii Centrale Europene(BCE) pentru prima oară în ultimele 15 luni, semnalând faptul căinstituţiile financiare încep să deblocheze creditările reciproce,scrie Bloomberg. Dar această situaţie are şi o parte negativă,anume creşterea ratelor creditelor în euro cu dobândă variabilă,legată de Euribor.
Euribor la trei luni a urcat la începutul săptămânii la 1%, auarătat datele furnizate de Federaţia Bancară Europeană.Indicatorul s-a apreciat de la un minim de 0,634%, înregistrat pe31 martie anul acesta, după ce testele de stres bancare publicatespre sfârşitul lunii iulie au demonstrat că doar şapte din cele 91de bănci din regiune au nevoie să strângă mai mult capital pentrua se proteja în eventualitatea apariţiei unei noi crizei adatoriilor. Avansul Euribor sugerează şi faptul că băncile începsă renunţe la programele BCE de acordare de lichidităţi, ce aufost demarate cu scopul de a combate recesiunea globală, iarulterior au fost extinse în condiţiile în care criza datoriilor dinGrecia a alimentat temerile potrivit cărora mai multe naţiuni dinregiune ar putea avea probleme similare.
"Într-adevăr, există semne de normalizare", a declarat ChristophReiger, director al departamentului de strategie a dobânzii dincadrul băncii germane Commerzbank. "Orice bancă ce are acum accesla finanţare de pe piaţă nu s-ar duce la BCE pentru o dobândă de1%", a explicat Reiger.
Băncile renunţă la ajutorul BCE
Băncile din Spania, Portugalia şi Grecia şi-au redus dependenţa definanţările BCE în septembrie, după ce temerile privind crizadatoriilor s-au mai temperat. Împrumuturile contractate deinstituţiile financiare din Spania au scăzut cu 11% faţă deaugust, până la 97,7 mld. euro, potrivit datelor furnizate de bancacentrală a Spaniei. De asemenea, băncile elene s-au împrumutat maipuţin de la BCE pentru a doua lună consecutivă, utilizând 94,3 mld.euro pentru operaţiunile de refinanţare, conform băncii centrale aGreciei. Aceeaşi situaţie şi în Portugalia: băncile s-auîmprumutat cu 19% mai puţin în septembrie de la BCE.
Avansul dobânzii Euribor coincide cu un declin al Libor la treiluni (rata dobânzii la dolar pe piaţa interbancară londoneză),alimentat de speculaţiile potrivit cărora banca centrală americană(Fed) ar putea relua politicile de relaxare monetară, adicătipărirea de bani noi, pentru a stimula creşterea economică.
Normalizarea nu se lasă aşteptată
Jean-Claude Trichet, preşedintele BCE, a declarat spre începutullunii că semnalele potrivit cărora instituţiile bancare sunt din ceîn ce mai puţin dependente de BCE sunt "o dovadă de normalizare",în mijlocul unei reveniri "moderate" în a doua jumătate a anului.Comentariile sale au venit la scurt timp după ce strategii BCE aulăsat nemodificată dobânda de politică monetară, la 1%.
În primă fază, BCE a împrumutat instituţiilor bancare sumenelimitate, la rata dobânzii de referinţă, pentru o perioadă de celmult 12 luni. Chiar dacă strategii BCE au renunţat la operaţiunilede creditare pe termen de 12 şi 6 luni, instituţia încă oferăîmprumuturi nelimitate cu scadenţă la o săptămână, la o lună saula trei luni. De asemenea, instituţia cu sediul la Frankfurt aînceput să cumpere şi obligaţiuni guvernamentale, după ce crizadatoriilor din Europa a pus sub semnul îndoielii însăşisupravieţuirea monedei euro.
"Condiţiile privind lichidităţile s-au îmbunătăţit în zona euro, şiîncă putem spera la rate ale dobânzii chiar mai mari. Nu are niciunsens să spui că, în perioade economice normale, Euribor ar trebuisă se situeze la un nivel mai mic decât rata de refinaţare a BCE",a declarat Matteo Regesta, strateg pe probleme de dobânzi încadrul băncii franceze BNP Paribas.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
