Dolarul era pe val, euro era bombardat cu ameninţări populiste, iar paritatea era la orizont. Acum, moneda europeană, cotată la aproape 1,11 în raport cu dolarul, a avansat cu 5,4% faţă de moneda americană în acest an, comparativ cu creşterile de 4,8% în raport cu lira sterlină şi 4% cu yenul.
Contextul general suferă în prezent schimbări de ambele părţi ale Atlanticului. Pe fondul turbulenţelor politice şi al datelor economice modeste, entuziasmul pentru activele americane este în scădere, în timp ce în Europa riscul politic s-a diminuat, iar creşterea pare relativ robustă. Din perspectiva politicii monetare, retragerea graduală a stimulentelor de către Banca Centrală Europeană va „fura“ atenţia de la banca centrală americană.
Schimbările sunt reflectate şi de performanţa superioară a acţiunilor europene, o îngustare a diferenţei dintre randamentele titlurilor americane de trezorerie şi cele ale bondurilor germane. Această schimbare ar trebui să atragă lichidităţi către Europa, inversând astfel o lungă perioadă de ieşiri de lichiditate care au apăsat asupra euro, notează strategii de la UniCredit.
Adevărat, BCE va acţiona probabil cu prudenţă în retragerea stimulentelor, însă achiziţiile sale de obligaţiuni se lovesc de constrângeri politice importante. În plus, în condiţiile disipării riscurilor legate de deflaţie, presiunea de suspendare a achiziţiilor respective şi a regimului dobânzilor negative este în creştere. Un euro mai puternic şi randamente crescute ale obligaţiunilor vor reprezenta un vot de încredere atâta timp cât creşterile nu sunt abrupte. Exitul BCE din politica monetară relaxată ar putea împinge euro la 1,15 în raport cu dolarul, consideră ING.
Politica din Europa constituie în continuare o potenţială sursă de probleme. Italia este candidata evidentă pentru un nou episod de îngrijorare legat de viitorul euro. Însă este posibil ca alegerile italiene să nu aibă loc până anul viitor, iar primul canal de tensiune care va apărea va fi pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale din zona euro.
Pentru ca dolarul să-şi recâştige atractivitatea vor fi probabil necesare mari schimbări pozitive în modul în care investitorii percep administraţia Trump şi economia americană. În absenţa acestora, şi cu BCE în centrul atenţiei, moneda euro este în prima linie, scrie Wall Street Journal.
Dan Katzive de la BNP Paribas şi alţi strategi spun că semnele de întrebare legate de posibilitatea ca Fed să poată majora dobânzile de încă două ori în acest an reprezintă un alt factor care a pus presiune de scădere pe dolar, pe lângă datele economice slabe şi turbulenţele politice, potrivit CNBC.
În încercarea de a profita de pieţele solide ale titlurilor de datorie din Europa, compania americană Apple a anunţat că va lansa o emisiune denominată în euro în două tranşe, chiar în condiţiile în care aceasta stă pe un munte de datorii de peste 250 miliarde de dolari, scrie CNBC.
Gigantul american din domeniul tehnologiei va emite obligaţiuni în euro pe 8 şi 12 ani, termenii tranzacţiei nefiind încă stabiliţi.
