Europa a cheltuit sute de miliarde de euro pentru salvarea băncilor, dar a făcut prea puţin pentru a atenua impactul devastator pe care criza îl are asupra societăţii: o „generaţie pierdută“ de tineri care nu-şi găsesc un loc de muncă decent şi care-şi pierd încrederea, punând în pericol întreaga Uniune Europeană.
Acesta este avertismentul dat de preşedintele Parlamentului European, socialistul german Martin Schulz. Aceşti tineri sunt forţa principală care alimentează protestele antiausteritate din multe dintre ţările europene.
„Am salvat băncile, dar riscăm să pierdem o generaţie. Unul dintre cele mai mari pericole la adresa Uniunii Europene sunt oamenii care-şi pierd cu totul încrederea în capacitatea UE de a le rezolva problemele. Iar dacă generaţia tânără îşi pierde încrederea, atunci UE este într-un mare pericol“, a afirmat Schulz.
Aproape 60% din tinerii din Grecia cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani nu au loc de muncă. În Spania, unde o parte din absolvenţii de facultate care acum au între 30 şi 40 de ani nu au avut niciodată un loc de muncă, procentul depăşeşte 50%, scrie agenţia Thomson Reuters. Cu situaţii asemănătoare se confruntă tinerii din Italia şi Portugalia, alte state afectate sever de criză şi austeritate.
Unde sunt locurile de muncă?
De la izbucnirea crizei datoriilor din Grecia, în 2009, UE a creat mecanisme complexe de salvare pentru sprijinirea guvernelor şi băncilor cu probleme pe care le-a dotat cu resurse de 700 miliarde euro.
Între octombrie 2008 şi octombrie 2011 Comisia Europeană a aprobat ajutoare de stat de 4.500 miliarde de euro pentru bănci. Suma include recapitalizări finanţate de la bugetele de stat şi garanţii publice pentru datoriile băncilor. De la declanşarea crizei financiare, în 2007, şi până în 2010 băncile europene au înregistrat pierderi de aproape 1.000 miliarde euro, nivel echivalent cu lichiditatea ieftină pusă la dispoziţia băncilor de către BCE pentru a evita apariţia unor noi turbulenţe financiare. Această situaţie i-a determinat pe economiştii Joseph Stiglitz şi Paul Krugman să tragă concluzia că Europa nu se confruntă cu o criză a datoriilor suverane, ci cu una bancară.
Spre comparaţie, una dintre iniţiativele UE încearcă să rezolve problema şomajului în rândul tinerilor dispune de fonduri de şase miliarde de euro. Planul presupune, printre altele, crearea unei „garanţii a locului de muncă pentru tineri“, care să asigure că persoanele cu vârste sub 25 de ani primesc fie o ofertă de loc de muncă sau de continuare a educaţiei, fie pregătire profesională timp de cel puţin patru luni după părăsirea şcolii. Însă analiştii spun că planurile vin prea târziu, iar ideile prea puţine.
Nivelul ridicat al şomajului a dus la proteste care adesea au degenerat în violenţe în statele din sudul Europei, iar analiştii se tem că acestea sunt scânteia care va aprinde furia populaţiei în întreaga Europă. În zona euro şi UE ratele şomajului sunt la niveluri record.
Problema este agravată de faptul că atunci când şomajul în rândul tinerilor şi numărul pensionarilor cresc în acelaşi timp, sistemele de protecţie socială îşi ating limitele.
„Dacă avem 700 de miliarde de euro pentru stabilizarea sistemului bancar, trebuie să avem cel puţin tot atât de mulţi bani pentru stabilizarea generaţiei tinere. Suntem campioni la tăieri, dar când vine vorba de stimularea creşterii… avem mai puţine idei“, a spus Schulz.
O sursă de capital uman educat irosită
În ultimii 40 de ani, creşterea veniturilor din statele aflate acum la periferia zonei euro a permis clasei de mijloc să investească mai mult în educaţie, rezultatul fiind aşteptările ca tinerii să obţină locuri de muncă mai bune decât ale părinţilor. Dar criza bancară şi a datoriilor au întunecat perspectivele.
„Grecia, Spania şi Italia au poate cele mai educate generaţii din toate timpurile. Părinţii au investit mult în educaţia copiilor şi au făcut totul corect. Dar acum, când tinerii sunt gata să lucreze, societatea spune «nu există loc pentru tine». Creăm o generaţie pierdută“, a explicat şeful PE.
Soluţia ar sta în reducerea birocraţiei şi plasarea banilor acolo şi când este nevoie de ei. Schulz a dat exemplul Greciei şi al investiţiilor în energie solară. Aici, dacă sunt urmate metodele tradiţionale, decizia este luată la Bruxelles, banii sunt mobilizaţi în altă parte, este echiţat un proiect de investiţie, fondurile sunt puse la dispoziţia guvernului grec pentru a se îndrepta apoi spre ministere şi în final ajung la autorităţile locale.
„Până atunci ajungem mai bătrâni. Legături directe între UE şi autorităţile locale sunt acum mai necesare ca niciodată, a mai spus Schulz.
Tinerii sunt cei mai vulnerabili la turbulenţele de pe piaţa muncii. Absolvenţii de facultate nu-şi pot găsi un loc de muncă bine plătit deoarece companiile nu vor să angajeze personal fără experienţă. Adesea, locurile de muncă găsite sunt cu jumătate de normă şi nu asigură continuitate. Schulz a terminat liceul dar nu a absolvit niciodată o facultate. Cariera şi-a început-o ca vânzător de cărţi. Statisticile arată că şomajul în rândul tinerilor costă deja UE 150 miliarde euro pe an.
O altă generaţie pierdută de austeritate: tineri slab educaţi şi fără valori morale
Aproximativ trei din zece copii din Grecia, Irlanda, Portugalia, Italia şi Spania sunt împinşi sau au ajuns deja sub pragul sărăciei, ceea ce, împreună cu şomajul ridicat în rândul tinerilor, creează o clasă de tineri slab educaţi, insuficient hrăniţi şi cu valori morale reduse, avertizează asociaţia caritabilă Caritas.
Aceste generaţii pierdute ar putea declanşa o nouă criză continentală, scrie Thomson Reuters.
„Aceasta ar putea fi reţeta nu doar a unei singure generaţii pierdute în Europa, ci pentru mai multe“, se arată într-un studiu al Caritas, o organizaţie internaţională cu peste un milion de voluntari.
Studiul sugerează că dacă vor continua cu măsurile de austeritate, liderii europeni vor alimenta mult timp sărăcia în Europa. Aproape un sfert din populaţia UE este ameninţată de riscul sărăciei şi al excluderii sociale, iar numărul celor consideraţi de societate a fi foarte săraci creşte constant din 2008.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
