Business Internaţional

Europa ameţeşte Grecia cu ameninţări şi încurajări pentru a obţine ceea ce vrea: rămânerea în zona euro

Europa ameţeşte Grecia cu ameninţări şi încurajări pentru a obţine ceea ce vrea: rămânerea în zona euro

Autor: Bogdan Cojocaru, Andrei Cîrchelan

21.05.2012, 00:05 1123

Cele mai multe opinii înclină spre aceste două alternative, rămânerea Greciei în zona euro, cu respectarea promisiunilor, sau excluderea ei, ceea ce ar avea consecinţe devastatoare pentru greci şi Europa în general, sau cel puţin de neimaginat. Există însă şi al treilea scenariu, al rămânerii statului elen în zona euro, dar privat, în parte sau total, de finanţarea externă.

Ce ar însemna "Grexitul"

Ieşirea Greciei din zona euro ar aduce, pe termen scurt, haos, cu efecte brutale atât în Grecia, cât şi în economia mondială, problemele pornind de la sarcina aproape imposibilă de a pune în circulaţie suficient de rapid noua monedă grecească şi ajungând până la pagubele catastrofale provocate sistemului financiar, se arată într-o analiză a Thomson Reuters. Statul elen nu şi-ar putea satisface necesarul de import de alimente şi energie, comerţul de zi cu zi ar fi redus la barter, iar guvernul nu şi-ar mai putea plăti salariaţii. Totul pentru că faptul se va consuma atât de rapid încât noile bancnote nu ar putea fi imprimate suficient de repede.

"Ar fi haos. Băncile s-ar prăbuşi şi ar trebui naţionalizate. Nu ai mai putea plăti decât în cupoane. Există o singură presă în toată Grecia, la un muzeu din Atena, şi nu mai funcţionează", explică Marios Efthymiopoulos, profesor la Universitatea Johns Hopkins.

Scenariile sumbre proiectează imagini cu controale stricte la graniţe pentru a se preveni ieşirea capitalului din ţară. Cele mai recente exemple, Argentina şi Rusia, şi-au văzut moneda devalorizându-se cu 60-70% după ce falimentul le-a forţat să-şi reformeze sistemele monetare, notează The Wall Street Journal (WSJ). Comparaţiile sunt însă greu de făcut, deoarece cele două state au fost ajutate să-şi revină, în deceniul trecut, de creşterea preţurilor materiilor prime şi mai ales ale petrolului. Grecia obţine o mare parte din venituri din turism, pescuit şi transportul maritim.

"Dacă Grecia chiar pleacă şi drahma îşi perde jumătate din valoare sau chiar mai mult, va deveni evident pentru deponenţii din alte părţi ale Europei că economiile lor sunt în pericol şi astfel băncile Europei vor începe să sângereze", consideră Stephane Deo, analist la UBS, citat de The Sun.

Pe plan internaţional, pagubele financiare generate de ieşirea Greciei din zona euro ar depăşi de câteva ori costul ajutoarelor externe acordate în prezent statului elen. Prăbuşirea Greciei ar încuraja speculanţii să atace şi alte state mai slabe, precum Italia, Spania sau Portugalia, ceea ce ar putea culmina cu noi bailout-uri externe şi şubrezirea sistemelor anticriză europene.

Institutul pentru finanţe internaţionale, organism care reprezintă 450 de instituţii financiare din întreaga lume, estimează la 1.000 de miliarde de euro costul ieşirii Greciei din zona euro.

Ideea Grexitului este însă atractivă pe termen lung, deoarece statele zonei euro nu ar mai fi îngrijorate constant de situaţia financiară a "verigii slabe", iar noua monedă elenă va fi puternic devalorizată la introducere, ceea ce va aduce un plus de competitivitate economiei greceşti.

Banca britanică Barclays anticipează că Grecia va ieşi din zona euro până la sfârşitul acestui an. O altă bancă din Marea Britanie, HSBC, a stabilit deja planuri de urgenţă pentru ca toate cele 14 sucursale din Grecia să reziste reintroducerii drahmei, potrivit The Independent. De altfel, băncile lumii se pregătesc "în culise" încă de la izbucnirea crizei gerceşti, în 2009, de căderea Greciei.

Tiparniţa britanică se pregăteşte de drahme

Surse apropiate situaţiei au declarat pentru Reuters că celebra societate britanică de tipografie De La Rue se pregăteşte discret de reînvierea drahmei. Alte surse au indicat că De La Rue face pregătiri urmărindu-şi propriul interes comercial şi nu la cererea Băncii Greciei sau a vreunei alte agenţii guvernamentale.

În mod normal, este nevoie de aproximativ şase luni pentru a pregăti lansarea unei noi monede, scrie WSJ. Pentru introducerea noilor bancnote este necesară reformarea unor întregi structuri în toată ţara, de la bancomate la softwarele companiilor care ţin evidenţa salariilor. De aceea, "situaţia ideală" este ca drahma să fie reintrodusă încet, în acele părţi ale economiei cu legături de plată directe cu guvernul, precum pensiile şi salariile, iar moneda euro aflată deja în circulaţie să rămână monedă de schimb, apreciază Ted Scott, analist la F&C Investments.

"Introducerea în circulaţie doar a drahmei ar fi un coşmar logistic", a spus el. De La Rue a ajutat la lansarea monedei irakiene pentru coaliţia sprijină de SUA, în 2003, în mai puţin de trei luni.

Pregătirile vin în contextul în care un purtător de cuvânt al guvernului elen a indicat că Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a sugerat preşedintelui grec Carolos Papoulias printr-o discuţie telefonică orga­nizarea unui referendum cu tema rămânerii sau ieşirii Greciei din zona euro. Cancelaria germană a negat însă informaţiile.

Frenezia Grexitului a fost alimentată şi de comisarul european pentru Comerţ, Karel de Gucht, care a afirmat într-un interviu publicat vineri că CE şi BCE pregătesc un plan de urgenţă pentru situaţia în care Grecia va părăsi zona euro. Comentariile reprezintă prima declaraţie din partea unui oficial european că organismele UE se pregătesc pentru eventuala ieşire a Greciei din zona euro.

"Acum un an şi jumătate, ar fi existat pericolul unui efect de domino. Astăzi însă există atât în cadrul BCE cât şi la CE servicii care lucrează la scenarii de urgenţă, în caz că Grecia nu va reuşi să rămână în zona euro", a afirmat De Gucht pentru ziarul belgian Der Standaard, preluat de Reuters.

Vicepreşedintele CE, Oli Rehn, responsabil cu portofoliul afacerilor economice şi monetare, a parat afirmaţiile lui Gucht, declarând că CE nu are în lucru un scenariu privind ieşirea Greciei din zona euro.

De altfel, liderii G8 prezenţi la sfârşitul săptămânii trecute în SUA, la Camp David, şi-au reiterat angajamentul faţă de menţinerea Greciei în zona euro, subliniind îngrijorarea privind costurile celeilalte variante.

Preşedintele Barack Obama a salutat progresele realizate în lupta împotriva crizei economice în Europa, afirmând că creşterea economică şi crearea de locuri de muncă trebuie să aibă prioritate. Însă promisiunile nu mai sunt percepute drept suficiente, iar incertitudinile sunt enorme.

A treia cale

Un fost economist-şef al Deutsche Bank, Thomas Mayer, propune o soluţie alternativă pentru rezolvarea crizei datoriilor din Grecia, în care statul elen rămâne în zona euro, deşi Troica îi taie o parte din finanţarea internaţională. Ideea lui Mayer constă în folosirea biletelor de datorie, denumite de el "geuro", ca monedă, scrie Business Insider.

În acest scenariu, Troica şi-ar menţine doar ajutorul pentru sistemul bancar elen şi pentru serviciile care ajută la plata datoriei, iar guvernul elen va trebui să emită bilete de datorie. Aceste bilete devin monedă, "geuro", folosite mai departe de creditori pentru plata facturilor. Geuro devine astfel o moneda paralelă de schimb. Noua monedă ar fi folosită în majoritatea tranzacţiilor domestice şi s-ar schimba în euro cu un discount de 50%, din cauza devalorizării. Pe măsură ce plata pentru bunuri, servicii şi salarii se va face tot mai mult în "geuro", exportatorii ar putea să reducă preţurile în euro, ceea ce i-ar ajuta să devină mai competitivi. Pe de altă parte, implementarea unui astfel de sistem ar presupune ca Europa să preia în întregime controlul asupra băncilor elene, pentru a evita extinderea lipsei de lichidităţi. În schimb, Grecia obţine exact ce îi trebuie: un sistem bancar recapitalizat şi o devalorizare internă care să o ajute să devină mai competitivă. Astfel, Grecia ar rămâne în zona euro şi are menţine moneda geuro până când este pregătită să revină complet la euro.

De asemenea, fostul preşedinte al BCE Jean-Claude Trichet propune pentru rezolvarea crizei europene ca politicienilor să li se dea puterea ca, în circumstanţe excepţionale, să poată declara un stat în faliment şi prelua în acest caz controlul politicilor fiscale. În felul acesta, Europa şi-ar consolida uniunea monetară.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO