Business Internaţional

Europa de Est dă din nou Uniunii Europene campionii creşterii economice: Ungaria, România şi Polonia. Avansul ungar este cel mai rapid din ultimii 20 de ani

Ministrul economiei din Ungaria Mihaly Varga a declarat că avansul de 5,3% al economiei ţării sale din primul trimestru se datorează creşterii investiţiilor şi exporturilor, angajărilor puternice şi majorărilor salariale.

Ministrul economiei din Ungaria Mihaly Varga a declarat că avansul de 5,3% al economiei ţării sale din primul trimestru se datorează creşterii investiţiilor şi exporturilor, angajărilor puternice şi majorărilor salariale.

Autor: Bogdan Cojocaru

19.05.2019, 09:18 6410

Cu Ungaria atingând în primul trimestru cel mai rapid avans economic din ultimele două decenii, cu România doar foarte puţin în urmă şi cu Polonia suflându-le celor două în ceafă, cele mai mari economii din Europa de Est se distanţează accelerat de restul Uniunii Europene şi de zona euro în cursa creşterilor economiilor.

Şi Germania, cea mai mare economie europeană şi motorul de creştere al UE, a accelerat în primele trei luni ale anului, pornind de la 0, iar Italia a ieşit din recesiune, înlăturând astfel pericolul ca zona euro să stagneze sau chiar să intre şi ea în recesiune în viitorul apropiat. Însă performanţa Germaniei n-a reuşit să facă să dispară riscurile pe termen lung. Economia este prea dependentă de industrie şi exporturi.

În Ungaria, creşterea economică a fost atât de puternică încât a spulberat estimările băncii centrale. PIB-ul a crescut, neajustat, cu 5,3% în primul trimestru în ritm anualizat, potrivit calculelor preliminare ale institutului de statistică maghiar. Ritmul ar fi chiar mai mare dacă ar fi luate în considerare datele de mare frecvenţă din industrie, construcţii şi retail, după cum au remarcat analiştii de la ING. „Economia dă senzaţia că suntem din nou în anii 2000“, scriu ei. Avansul economic este cu 1,1 puncte procentuale peste prognoza băncii centrale. În termeni ajustaţi, creşterea a fost de 5,2% în ritm anualizat (1,5% în ritm trimestrial), cea mai mare din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat, şi marginal peste cea a României, de 5,1% (1,3% în ritm trimestrial). Polonia, ţara cu a treia creştere ca mărime din UE, a accelerat la 4,6% (1,4% trimestru la trimestru).

În Ungaria, motoarele principale de creştere au fost industria, construcţiile şi serviciile de piaţă, explică Biroul Central de Statistică. Iar industria îşi trage energia din sectorul auto, care contribuie cu circa 30% la producţia manufacturieră. Activitatea din sectorul auto, dominată de marii producători de maşini germani, a avansat cu 13% în martie în raport cu aceeaşi lună a anului anterior, cea mai bună performanţă din ultimii doi ani şi jumătate. Spre comparaţie, producţia industrială totală s-a majorat cu 8%, scrie Budapest Business Journal.

În sectorul construcţiilor, creşterea puternică s-a bazat în special pe proiectele finanţate de guvern sau cu fonduri europene. De asemenea, piaţa locuinţelor trece printr-o perioadă de boom, iar producătorii industriali au continuat să investească, explică analiştii de la ING. Ei se aşteaptă ca Ungaria să rămână unul dintre cei mai buni alergători din cursa europeană a creşterilor economice, cu toate că avansul se va mai tempera pe parcursul anului.

Deşi creşterea economică a Ungariei este de invidiat, forintul a atins ieri cel mai slab nivel din noiembrie încoace faţă de euro din cauza îngrijorărilor privind inflaţia din regiune. Au slăbit, de asemenea, leul şi zlotul. Cehia, cea mai matură economie din fostul bloc comunist est-european, n-a adus nicio surpriză în cursa economiilor, crescând în primul trimestru cu 2,5% în ritm anualizat şi cu 0,5% în ritm trimestrial. Ambele rezultate, conforme cu aşteptările, reprezintă încetiniri.

Din Germania, ministrul economiei Peter Altmaier a declarat pentru Reuters că accelerarea PIB-ului din primul trimestru este „o primă rază de speranţă“, însă acesta nu ar trebui să fie un motiv pentru a lăsa garda jos. „Disputele din comerţul internaţional au rămas nerezolvate. Trebuie să facem tot posibilul să găsim soluţii acceptabile care să permită comerţul liber“, a afirmat oficialul. El şi-a repetat îndemnul pentru guvern de a ajuta companiile prin reducerea birocraţiei şi reducerea taxelor. Analiştii spun că revenirea Germaniei din primul trimestru, care vine după ce în a doua jumătate a anului trecut economia a ajuns în pragul recesiunii, nu reuşeşte să liniştească temerile legate de viitorul modelului de creştere german bazat pe industria manufacturieră, notează AFP. PIB-ul german a scăzut cu 0,2% în trimestrul trei al anului trecut, faţă de intervalul de trei luni anterior, după care a stagnat în ultimul trimestru din 2018. În perioada ianuarie-martie 2019, economia a avansat cu 0,4%. Construcţiile şi cheltuielile consumatorilor, impulsionate de cel mai mic nivel din istorie al şoma­jului, au rămas principalele forţe motrice, iar com­paniile au investit în echipamente noi.

Au ajutat şi o serie de factori cu efecte pe termen scurt, cum ar fi vremea neobişnuit de caldă, care a im­pulsionat activitatea din construcţii, faptul că vacanţa de Paşte a căzut în al doilea trimestru şi nu în pri­mul şi impactul pozitiv al unor scăderi de taxe, crede economistul de la  Berenberg Florian Hense. Pe de altă parte, cheltuielile guvernului au scăzut uşor, iar de la comerţul extern au venit semnale mixte, notează biroul federal de statistică al Germaniei.

O încetinire a creşterii economice globale şi tensiunile comerciale dintre SUA, China şi UE au împovărat industria germană, orientată în mare parte spre pieţe de export.

O veste bună este că factorii excepţionali care au frânat activitatea din industrie şi astfel producţia economică în trimestrele anterioare s-au disipat, inclusiv adaptarea la standarde mai dure de emisii poluante pentru maşini şi cotele joase ale apelor principalelor fluvii navigabile folosite pentru transportul mărfurilor. Christoph Schon, CEO al Axioma, un furnizor de soluţii pentru managementul riscurilor, a calculat că sectorul auto german s-ar putea prăbuşi cu până la 12% dacă preşedintele american Donald Trump îşi pune în practică ameninţarea de a impune tarife de import maşinilor nemţeşti, scrie CNBC. O veste de la Trump în acest sens ar putea veni vineri. Germania este unul dintre cei mai mari exportatori de maşini în SUA.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO