Dacă se va extinde în toată lumea, criza din Europa aravea efecte devastatoare
Analiştii băncii spun că dacă criza scapă de sub control,economia mondială va intra în recesiune, afectând puternicprofitabilitatea companiilor.
"Bursele din întreaga lume ar putea pierde până la 35% dinvaloare dacă situaţia din Europa se transformă într-o crizăfinanciară de proporţii mondiale precum cea cauzată de cădereaLehman Brothers în 2008", notează analiştii germani.
Sectorul financiar ar fi cel mai afectat, pierzând două treimidin valoare.
Chiar şi într-un scenariu mai blând în care criza nu se vatransmite în economia mondială, pieţele ar pierde 12%.
Redresarea dintr-o a doua criză financiară ar fi de lungădurată. "Având în vedere gravitatea problemei, nu ne aşteptăm la oredresare rapidă precum cea din 2009, ci cel mai probabil abia în2015", conform Deutsche Bank.
Băncile nu mai au secrete
Băncile europene stau pe munţi de credite acordate persoanelorfizice şi companiilor din ţările cu probleme de la periferia zoneieuro, ceea ce demonstrează că nu numai expunerile faţă de datoriileguvernamentale reprezintă un potenţial risc pentru sistemul bancareuropean, scrie The Wall Street Journal.
Creditele ipotecare, împrumuturile acordate atât companiilormici, cât şi marilor corporaţii sau finanţările proiectelorimobiliare acordate în ţări ale căror economii fie scad, fie crescfoarte lent au ataşate un risc ridicat de a devenineperformante.
După băncile spaniole şi cele italiene, creditorii francezi auacordat cele mai multe credite în ţările cu probleme Portugalia,Irlanda, Grecia, Spania şi Italia.
Cele mai mari patru bănci din Franţa au acordat credite învaloare de circa 300 mld. euro în cele cinci ţări.
Şi în cazul băncilor germane situaţia este similară. Cele 12bănci care au fost supuse testelor de stres au acordat credite de174 mld. euro şi au expuneri de 70 mld. euro faţă de datoriile destat. Alexandru Matei
Dacă Grecia intră în default, băncile elene rămân fărăcea mai stabilă sursă de bani
Banca Centrală Europeană (BCE) nu poate accepta drept colateralobligaţiuni ale unui emitent aflat în default (incapacitate deplată), a declarat preşedintele instituţiei. Astfel, băncile elene,principalii deţinători de obligaţiuni emise de statul grec, arajunge la colaps dacă nu ar putea folosi obligaţiunileguvernamentale drept colateral în operaţiunile financiare cuBCE.
Jean-Claude Trichet a criticat totodată guvernele din zona europentru modul în care au gestionat criza datoriilor de stat şisusţine că liderii europeni au nevoie de mai multă disciplină,scrie Financial Times Deutschland.
"Dacă o ţară intră în default, nu vom mai putea acceptaobligaţiunile guvernamentale pe care a declarat incapacitate deplată drept colateral normal eligibil. Guvernele ar trebui în acestcaz să intervină pentru a corecta situaţia (...) Guvernele artrebui să aibă grijă ca eurosistemul să beneficieze de colateralulpe care îl poate accepta", a arătat şeful BCE.
Trichet a îndemnat guvernele la "un mesaj consistent",solicitând rezolvarea divergenţelor care au întârziat până acumrezolvarea crizei datoriilor de stat. Vlad Popescu,Mediafax
Allianz propune ştergerea a 25-30% din sumele datoratede Grecia deţinătorilor de obligaţiuni
Grupul german de asigurări Allianz, proprietarul celui mai marefond de obligaţiuni Pimco, recomandă ştergerea a 25-30% din sumeledatorate de Grecia către deţinătorii de obligaţiuni, potrivitinformaţiilor publicate în presa germană.
Totodată, grupul de lobby care reprezintă băncile în discuţiilecu autorităţile europene privind soluţionarea crizei din Grecia aanunţat, după trei săptămâni de negocieri fără rezultat, că celedouă părţi "au înregistrat progrese".
Surse bancare au declarat săptămâna trecută că s-a discutatinclusiv despre un aşa-numit "haircut" de 30-50% pe obligaţiunileguvernului elen. Discuţiile continuă să fie însă îngreunate deobstacole de ordin legal şi politic, provocate în principal deîncercarea de a evita intrarea Greciei în default (incapacitate deplată). Directorul financiar al Allianz Paul Achleitner a declaratcă orice acord între liderii europeni şi investitorii privaţitrebuie să fie de tip voluntar tocmai pentru a evita declarareadefault-ului. "Spre exemplu, Grecia ar putea oferi să schimbeobligaţiuni vechi, cu o valoare nominală de 100 de unităţi, peunele noi, cu o valoare de 70. Astfel ar putea obţine o reducere defacto a datoriilor cu 30 de părţi, prelungind în acelaşi timpmaturitatea", a afirmat acesta pentru un alt ziar german, Die Welt.Vlad Popescu, Mediafax
Aurulşi francul elveţian, cele mai sigure active în momentul de faţă, auatins noi maxime istorice
Preţul aurului a atins ieri un nou record istoric, peste 1.600de dolari pe uncie (51,4 dolari/gram), iar francul elveţian a ajunsla un nou maxim record în raport cu moneda euro, investitoriimigrând în masă către active cu un grad ridicat de siguranţă.
Aurul s-a apreciat pe piaţa spot până la un maxim de 1.600,4dolari pe uncie, conform agenţiei de presă Thomson Reuters. Aurul acrescut cu peste 3% săptămâna trecută şi în cea precedentă, cea maiabruptă creştere din februarie 2009.
Investitorii au motive de îngrijorare atât din Statele Unite,unde politicienii nu reuşesc să se pună de acord cu privire lamajorarea pragului de îndatorare, cât şi din Europa, unde miniştriifinanţelor se vor reuni joi pentru a discuta "despre stabilitateafinanciară" a regiunii.
Euro se tranzacţiona ieri în jurul nivelului de 1,405 dolari peunitate, respectiv 1,1471 franci. AlexandruMatei
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
