Europa intră în noul an cu industria duduind, însă frica pentru viitor încolţeşte în inima Uniunii Europene

4 ian 2016 Autor: Bogdan Cojocaru

Preşedintele BCE Mario Draghi trebuie să readucă neapărat optimismul în ceea ce priveşte evoluţia viitoare a economiei europene, care este la un pas de o stagflaţie milenară

Evenimentele care marchează intrarea Europei în 2016 s-ar putea dovedi profetice.

Economia zonei euro, unde se duc cele mai multe exporturi româneşti şi de unde vin cele mai multe investiţii în România, se rupe încet de orbita recesiunii. Însă stabilitatea regiunii şi a UE în general este ameninţată de problemele legate de politică. Tot mai mulţi nemţi se tem pentru viitor.

Pe de o parte activitatea industrială din zona euro a accelerat cel mai rapid din ultimele 20 de luni în decembrie, iar pe de alta au apărut tensiuni între Danemarca şi Suedia din cauza reintroducerii controalelor la graniţă.

Danemarca pune în aplicare ceea ce descrie drept controale temporare la graniţele cu Germania, după ce Suedia şi Norvegia au introdus măsuri pentru contrarea valului de imigranţi veniţi din Orientul Mijlociu. Danezii dau vina pe decizia Suediei de a introduce controale la graniţă, care i-ar fi forţat să introducă la rândul lor controale la graniţele cu Germania. De luni, Suedia a început să verifice actele persoanelor care intră şi ies din ţară, potrivit Bloomberg. Aceasta înseamnă începutul sfârşitului spaţiului de liberă trecere Schengen, unul dintre cele mai ambiţioase proiecte comune europene de după război.

În sfera macroeconomică, produc­ţia industrială a crescut în decembrie în toate ţările zonei euro, potrivit unui studiu efectuat lunar de firma de cercetare a pieţei Markit. A crescut şi numărul locurilor de muncă nou create, chiar şi în Grecia, ţara lovită cel mai dur de criza economică. Energia a venit probabil din eforturile de stimulare fără precedent ale Băncii Centrale Europene, care au început să influenţeze companiile şi gospodăriile.

„Aceste cifre îţi permit să fii optimist, însă imaginea de fundal este una a unei creşteri solide, dar deloc spectaculoase“, a explicat Rob Dobson, analist al Markit.

Iar optimismul este esenţial pentru sănătatea economiei zonei euro deoarece creş­terea economică a regiunii a fost susţinută în mare parte de cheltuielile gospodăriilor, în condiţiile în care, potrivit celor mai recente date, exporturile către economiile dezvoltate au slăbit.

Temerile populaţiei ar trebui să fie, prin urmare, cele contra cărora autorităţile, politicienii şi guvernele ar trebui să lupte. Însă la acest capitol sunt motive de îngrijorare. Un sondaj de opinie efectuat anual, ale cărui rezultate au fost publicate în decembrie 2015, arată că publicului german îi este din ce în ce mai teamă de viitor, scrie The Local.de. Numărul persoanelor care au spus că privesc cu teamă spre viitor aproape că s-a dublat într-un singur an. Aproximativ 55% dintre cei chestionaţi au spus în decembrie că au această teamă, faţă de 28% în 2013 şi 31% în 2014.

Ulrich Reinhardt, cercetător al Fundaţiei pentru Întrebări Viitoare din Hamburg, a sugerat că problema refugiaţilor şi atacurile teroriste din ultimele luni au „neliniştit profund“ populaţia, care acum are „îndoieli legate de un viitor pozitiv“.

Mai mult de două treimi dintre participanţii la sondaj au spus că se aşteaptă ca ţările europene să se îndepărteze şi mai mult unele de celelalte.

„Tendinţa electoratului de a se îndrepta către spectrul de dreapta în Polonia, Franţa, Ungaria, Austria, Suedia, Marea Britanie, Danemarca şi Elveţia arată că populaţia Europei nu se simte în siguranţă“, a explicat Reinhardt. Ameninţarea teroristă şi criza refu­giaţilor sunt doar două dintre multele provocări cu care UE se va confrunta în 2016, scrie The Wall Street Journal, care vede în problemele de politică, în care include şi dezbaterile legate de calitatea de membru al UE, unul dintre cele mai pericole pentru stabilitatea Europei şi a pieţelor.

Cât despre cifre, Deutsche Bank, una dintre cele mai mari bănci europene, estimează  că PIB-ul zonei euro va creşte cu 1,6% în 2016 şi va decelera la 1,5% în anul următor. Comisia Europeană este mai optimistă, anticipând pentru 2016 o creştere de 1,8%.

 

Un pod prea îndepărtat

În timp ce 2016 va fi, probabil, al patrulea an la rând în care Banca Centrală Europeană îşi va rata ţinta de inflaţie, oficialii instituţiei sunt traşi într-o dezbatere nedorită despre principalul lor obiectiv şi reevaluarea principiilor băncii.

Oficialii de la BCE insistă că îşi vor apăra mandatul de a aduce creşterea preţurilor la puţin sub 2% pe an pe termen mediu, chiar dacă acest lucru devine din ce în ce mai dificil, scrie Bloomberg. Revenirea economică slabă, declinul demografic şi reducerea preţurilor energiei înseamnă că inflaţia nu va reveni la nivelul dorit înainte de sfârşitul anului 2017.

Deşi lumea academică şi economiştii spun că a urmări accelerarea inflaţiei într-un mediu global dezinflaţionist este un joc pierdut din start, nu există indicii că la BCE cineva vrea să schimbe ceva. În schimb, preşedintele băncii Mario Draghi şi locotenenţii săi pun accent pe posibilitatea intensificării eforturilor de stimulare şi dau importanţă mai mare indicatorilor de inflaţie care nu cuprind impactul preţurilor petrolului, ajunse la minimele ultimilor 11 ani.

„Ca instituţie, BCE pune preţ pe credibilitate mai mult decât pe orice altceva şi de aceea este probabil ca oficial să nu schimbe nimic. Acestea fiind spuse, în contextul unor preţuri ale petrolului atât de mici, accentul se va pune pe inflaţia de bază, iar aceasta va însemna o schimbare neanunţată“, a explicat Frederik Ducrozet, analist la Banque Pictet & Cie. Un sondaj efectuat de Bloomberg în rândul mai multor analişti arată că în decembrie inflaţia din zona euro s-a situat la 0,4%, faţă de 0,2% în luna anterioară. BCE estimează pentru 2016 o inflaţie medie de 1%. Pentru acelaşi an, analiştii văd un avans al preţurilor de doar 0,5%.

Alegerea inflaţiei de bază ca referinţă este unul din modurile prin care BCE poate îndrepta atenţia spre evoluţia „reală“ a preţurilor, chiar dacă aceasta nu face parte din mandatul său, însă oficialii băncii rezistă oricărei presiuni de a reconsidera definiţia dată stabilităţii preţurilor stabilită în 2003. Inflaţia de bază s-a situat la 0,9% în noiembrie.

 
Cuvinte cheie:
crestere
, suedia
, danemarca
, zona euro
, bce
, controale
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide