Europa se va izbi de o criză a pensiilor. "Guvernele vest-europene sunt în pragul falimentului"

12 mar 2016 Ziarul Financiar

În Europa, din cauza discrepanţei dintre durata de viaţă şi ratele natalităţii, prea puţini angajaţi contribuie la siste­mele de pensii de stat, scrie Wall Street Journal.

Sistemele de pensii de stat se află în centrul modelului de asistenţă socială al Europei, protejând oamenii de sărăcie extremă la bătrâneţe. Majoritatea ţă­rilor europene n-au pus deoparte aproa­pe nimic pentru plata acestor beneficii, pur şi simplu finanţându-le anual din venituri fiscale. Acum, ţările europene se confruntă cu perspectiva unui tsu­nami demografic, sub forma unei discre­panţe în creştere între ratele scăzute ale natalităţii şi o speranţă mai mare de viaţă, iar puţine ţări sunt pregătite să-i facă faţă.

Populaţia de pensionari a Europei, deja cea mai numeroasă din lume, continuă să crească. În ceea ce priveşte europenii în vârstă de 65 de ani sau mai mult care nu muncesc, raportul este de 42 la fiecare 100 de angajaţi, iar acesta va creşte la 65/100 până în anul 2060, potrivit agenţiei Eurostat a Uniunii Europene. Spre comparaţie, în SUA raportul este de 24 la 100, potrivit datelor Biroului pentru Statistică în domeniul muncii, care nu are o proiecţie pentru 2060.

Deşi problema este una veche, aceasta a căpătat urgenţă în condiţiile în care problemele legate de datorii ale ţărilor europene determină guvernele să-şi reevalueze priorităţile. Grecia, care se confruntă cu cea mai gravă situaţie din această perspectivă, a fost nevoită să-şi diminueze generozitatea sistemului de pensii în mod repetat. Guvernul grec nu este însă singurul care se vede obligat să admită că a avansat promisiuni legate de pensii pe care nu le poate onora.

“Guvernele vest-europene sunt în pragul falimentului din cauza crizei pensiilor”, afirmă Roy Stockell, director de asset management la Ernst & Young.

Chiar şi SUA, cu un fond de asigurări sociale de 2.800 miliarde de dolari, sunt criticate pentru faptul că promit mai mult decât îşi permit. Se aşteaptă ca fondul să nu mai poată furniza sumele necesare pentru acoperirea tuturor beneficiilor în următorii ani şi să se confrunte cu o criză în 2035. Situaţia Europei este mult mai gravă.

Presiunile demografice ar putea fi diminuate de valul de peste un milion de migranţi sosiţi în ultimul an. Dacă mulţi dintre aceştia se vor alătura populaţiei care lucrează, rezultatul ar putea fi venituri fiscale mai mari care ar putea menţine modelul pensiilor pe linia de plutire.

Totuşi, înainte de a li se da de lucru, migranţii au nevoie de locuinţe, hrană, educaţie şi tratamente medicale. Sosirea acestora va avea efecte asupra finanţelor publice pe care oficialii de-abia acum încep să le evalueze.

Unele dintre guvernele care au în faţă cele mai mari provocări demografice, cum ar fi Austria şi Slovenia, au lansat printre cele mai dure critici la adresa Greciei.

Nemţii, între timp, “promovează reguli fiscale în Spania şi alte ţări, însă relaxează reglementările din domeniu pe plan local, potrivit lui Christoph Muller, consultant al UE pe probleme legate de pensii. Acesta indică o schimbare recentă ce permite unor angajaţi să colecteze beneficii cu doi ani în avans, la vârsta de 63 de ani.

Planurile de pensii de stat ale Europei abundă în dispoziţii speciale. În Germania, angajaţii guvernelor nu plătesc contribuţii la pensii. În Marea Britanie, pensionarii beneficiază de o plată suplimentară pentru încălzire în iarnă.

În timp ce câteva ţări, incluzând Norvegia, Marea Britanie şi Olanda, dispun de economii considerabile în fonduri publice sau planuri de pensii sponsorizate de angajatori, multe altele nu au aproape nimic pus deoparte. Costurile anuale pentru pensii publice ale guvernelor reprezintă o zecime din PIB, potrivit Eurostat. Acest procent ar trebui să se menţină stabil în următoarele decenii, estimează Eurostat, deşi acest lucru depinde de numeroase proiecţii economice.

În Europa, rata natalităţii s-a redus cu 40% din anii ’60 până la aproximativ 1,5 copii pe femeie, potrivit Naţiunilor Unite. În această perioadă, speranţa de viaţă a crescut până la aproximativ 80 de ani de la 69.

UE cere guvernelor europene să dea dovadă de mai multă claritate în ceea ce priveşte costurile legate de pensii. Acestora li se cere să publice estimări anuale ale plăţilor legate de pensii. Numai câteva ţări estimează costul total al promisiunilor legate de pensii pe care le-au făcut.

Din 2017, guvernelor europene li se va cere să calculeze suma totală pe care trebuie s-o plătească actualilor şi viitorilor pensionari. “Va deveni astfel clar că actuala situaţie nu este sustenabilă”, afirmă Hans Hoogervorst, preşedinte al International Accounting Standards Board şi fost ministru de finanţe în Olanda.

Realizarea acestui fapt ar putea determina luarea unor decizii majore.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.03.2016

 
Cuvinte cheie:
europa
, pensii
, criza
, angajati
, guvern
, natalitate
, beneficii
, perspectiva
, viata
, munca
, pensionari
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide