Premierul ceh Petr Necas a avertizat că pactul fiscal european ar putea crea "tensiuni politice artificiale" în UE. "Suntem dezamăgiţi, va fi un summit special al zonei euro fără participarea permanentă a ţărilor din afara uniunii monetare. Din punctul nostru de vedere, aceasta va crea tensiuni politice artificiale, un fel de diviziuni între blocul celor 17 ţări euro şi celelalte 10 state ale UE", a afirmat Necas pentru Financial Times. El a menţionat că este nemulţumit că pactul fiscal nu include mecanisme care să forţeze statele să-şi ţină sub control datoriile, nu doar deficitele bugetare.
În Spania, guvernul condus de premierul Mariano Rajoy a revenit asupra promisiunilor făcute Comisiei Europene pentru reducerea deficitului bugetar. Rajoy a anunţat că pregăteşte un proiect de buget pentru anul acesta în care deficitul este redus la 5,8% din PIB, faţă de 4,4% din PIB cât s-a stabilit iniţial. Modificarea, care are una dintre cauze deteriorarea rapidă a economiei, vine după ce la începutul săptămânii guvernul a anunţat un deficit de 8,5% din PIB pentru anul trecut, ţinta fiind de 6%, potrivit The Wall Street Journal.
O surpriză pentru comunitatea europeană vine din partea Olandei, care a anunţat că deficitul bugetar va depăşi din nou, în 2013, pragul tolerat de zona euro. Liderii europeni au dat însă dovadă de puţină simpatie în privinţa problemelor Spaniei şi Olandei.
"Spania trebuie să respecte ţintele ce i-au fost date", a afirmat şeful Eurogroup Jean-Claude Juncker. Olanda s-a aflat până nu demult printre cei mai agresivi promovatori ai disciplinei bugetare, alături de Germania.
FMI, creditorul internaţional implicat în bailout-urile Portugaliei, Greciei şi Irlandei, i-a cerut Europei să ajute Irlanda să facă faţă eforturilor necesare salvării sistemului bancar. Costul monumental al salvării băncilor a împins Irlanda în 2010 să ceară ajutor financiar internaţional, primind de la UE şi FMI 67,5 miliarde de euro. FMI notează că reducerea cererii pentru exporturi şi a pieţei interne frânează revenirea economiei. Irlanda a surprins şi ea lumea politică internaţională anunţând că va supune unui referendum ratificarea pactului fiscal european. Irlanda a mai respins, prin plebiscit, Tratatul de la Lisabona.
Ministrul irlandez al protecţiei sociale Joan Burton decrie tratatul ca pe o încercare slabă de rezolvare a crizei bancare europene, menită să aline temeri mai degrabă politice, şi nu economice, şi care nu repară erorile de proiectare ale zonei euro, scrie The Independent.
Preşedintele Lituaniei Dalia Gribauskaite apreciază că tratatul lasă statelor semnatare spaţiu pentru ocolirea regulilor.
"Sunt sigură că ţările se vor grăbi să interpreteze diferit, de exemplu, regulile bugetare, metodologia, ce trebuie exclus", a declarat Gribauskaite pentru AFP.
De altfel, analiştii consideră că pactul are ca scop practic imediat asigurarea contribuabililor germani că regulile UE sunt respectate. Majoritatea prevederilor documentului nu sunt noutăţi în legislaţia europeană, faţă de care chiar şi Germania a găsit, pe timp de criză, rute ocolitoare. În zona euro, doar patru ţări respectă limita de deficit structural de 0,5% din PIB şi doar cinci au datorii mai mici de 60% din PIB.
Ce prevede pactul fiscal
Prin pactul fiscal european ţările semnatare s-au angajat să introducă în legea fundamentală, în Constituţie în cazul României, prevederi care să asigure un buget echilibrat, să consolideze reglementările privind procedura de deficit excesiv prin automatizarea sancţiunilor şi transmiterea proiectelor de buget Comisiei Europene spre verificare.
Tratatul prevede obligaţia pentru statele deficitare de a ajunge la un deficit structural mic care nu poate depăşi obiectivul naţional pe termen mediu, stabilit pentru fiecare stat membru în parte, cu o limită inferioară de 0,5% din PIB. Excepţie se poate face în cazul în care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din PIB şi nu există riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice. Atunci, deficitul structural poate să ajungă la circa 1% din PIB.
În cazul în care se înregistrează abateri faţă de aceste ţinte se va declanşa automat un mecanism de corecţie, care trebuie introdus în legislaţia naţională de fiecare stat membru ca "regulă de aur" privind limitarea deficitului structural. Dacă un stat membru nu transpune aceste două prevederi în legislaţia naţională, poate fi sesizată Curtea Europeană de Justiţie. Nerespectarea deciziei acestei instanţe poate duce la o sancţiune financiară de maximum 0,1% din PIB-ul ţării respective.
Pactul statuează totodată organizarea unor reuniuni la nivel înalt ale zonei euro atunci când este necesar, dar de cel puţin două ori pe an, pentru dezbaterea unor chestiuni legate de guvernanţă sau politicile economice.
Pentru a satisface cererile câtorva state, printre care Polonia, tratatul prevede că ţările care au semnat tratatul, dar care nu fac parte din zona euro pot participa la dezbaterile din cadrul reuniunilor la nivel înalt ale zonei euro când tema acestora este competitivitatea, modificarea arhitecturii uniunii monetare şi principiile uniunii. De asemenea, aceste state mai participă cel puţin o dată pe an la dezbateri referitoare la chestiuni legate de punerea în aplicare a tratatului.
Tratatul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2013 dacă până atunci este ratificat de 12 state din zona euro, sau în prima zi a lunii care urmează depunerii celei de-a 12-a dovezi de ratificare. România, care nu face parte din zona euro, poate alege momentul la care va ratifica actul, se arată într-un comunicat al Guvernului, unde se precizează că executivul intenţionează să finalizeze procedura în acest an.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
