Succesul înregistrat de super-firmele chineze în şirul agresiv de achiziţii realizat în ultimii ani la nivel mondial pare să li se fi urcat acestora la cap, scrie Handelsblatt. Acum, însă, lipsa de transparenţă şi de deschidere se întoarce împotriva lor, atât europenii, cât şi americanii încercând să ridice dispozitive de apărare în calea lor.
Însuşi guvernul de la Beijing le examinează finanţele şi le restrânge achiziţiile realizate pe bază de datorii. Cât priveşte UE, aceasta se pregăteşte să monitorizeze mai îndeaproape preluările vizate de uriaşele companii chineze.
Potrivit Handelsblatt, cea mai mare parte a vinei pentru această situaţie revine chiar firmelor chineze, care în mod deliberat nu-şi dezvăluie intenţiile, strategiile şi legăturile cu statul.
Preluările realizate de acestea anul trecut, de 35 mld. euro, au conferit Chinei acces la expertiză vitală, iar următoarea mega-tranzacţie este deja în cărţi: a patra mare companie de transport naval Cosco vrea să-şi înghită rivala mai mică Orient Overseas Container Line din Hong Kong pentru 5,5 mld. euro.
Germania se numără printre ţările europene care cer măsuri concrete din partea Chinei după mesajul de „deschidere“ şi „liberalizare economică“ transmis de preşedintele acesteia cu ocazia reuniunii de la Davos din luna ianuarie. Până acum, însă, au existat puţine semne că liderii chinezi ar acţiona în spiritul declaraţiilor pro-comerţ şi pro-globalizare, scrie Bloomberg.
Planurile pentru un Tratat de Investiţii Bilateral UE-China nu au înregistrat niciun progres, iar lipsa de reformă pe plan intern complică eforturile Chinei de a-şi promova yuanul ca monedă de constituire de rezerve.
Frustrarea în creştere faţă de China este reflectată de asemenea de propunere preşedintelui francez Emmanuel Macron de introducere a unui mecanism pan-european de monitorizare a investiţiilor străine.
Pe lângă tratatul de investiţii neterminat, Uniunea Europeană interzice vânzările de arme către China şi nu a recunoscut încă această ţară ca „economie de piaţă“.
„Convergenţa la nivelul modelelor economice care se producea din punct de vedere al deschiderii Chinei s-a inversat“, arată Alicia Herrero, de la think tank-ul german Bruegel. „China nu avansează în domenii cum ar fi guvernanţa corporatistă“.
Sentimentul de dezamăgire resimţit de UE cu privire la China s-a adâncit în ultimul deceniu. În 2006, Comisia lăudat agenda de reforme a Chinei, însă în 2016 aceasta deplângea deja reacţia autoritară a ţării faţă de opoziţia internă şi lipsa de progres în ceea ce priveşte crearea unor condiţii concurenţiale echitabile.
China şi Europa ar putea înregistra progrese în domenii ca schimbările climatic, însă „în ceea ce priveşte chestiuni vitale ca investiţiile şi comerţul, nu aş avea aşteptări prea mari“, spune Garcia Herrero.
În ceea ce priveşte atitudinea Americii faţă de China, un comitet guvernamental american secret a formulat obiecţii cu privire la cel puţin nouă achiziţii de companii americane de către investitori străini, un maxim istoric care nu anunţă nimic bun pentru chinezi, potrivit Reuters.
Companiile şi investitorii chinezi care pun ochii pe active americane s-ar putea lovi de noi obstacole drept rezultat.
Până acum în acest an, au fost anunţate 87 de achiziţii de companii americane de către firme chineze, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată şi în creştere de la cele 77 de tranzacţii încheiate în perioada similară a anului trecut.
Poziţia mai severă a comitetului coincide cu tensiuni politice şi economice în creştere între SUA şi China. Săptămâna trecută, acestea nu au reuşit să se pună de acord cu privire la noi măsuri de reducere a deficitului comercial american cu China.
