Fondul Monetar International vine in ajutorul acestor state, insa oare sacul sau este atat de mare incat sa poata face fata?
Un faliment national nu este doar un concept teoretic. Argentina a trecut prin asta in 2001, iar Rusia cu doar trei ani inainte. Germania a intrat in faliment de doua ori in prima jumatate a secolului XX, prima data in 1923 si a doua oara in 1945, scrie presa internationala.
Acum Ungaria, Islanda si Ucraina sunt urmatoarele victime. Un stat nu mai are alta solutie decat sa capituleze atunci cand, ca urmare a unui razboi sau a unei conduceri defectuoase a statului, increderea s-a evaporat, iar statul nu mai poate sa isi plateasca datoriile. El nu mai poate convinge pe nimeni sa ii ofere credite, iar ratele mari ale dobanzii pe care statul le promite nu pot influenta situatia.
Semnalele ce anunta un faliment national sunt multiple. Spre sfarsitul anului 2001, bancherii uruguayeni au fost primii care au observat sumele importante de bani ce veneau din Argentina si intrau in tara. Valize pline cu dolari veneau din Buenos Aires catre Montevideo. Uruguay este o Elvetie a Americii de Sud, un paradis financiar, unde iti poti depozita banii pe timp de criza.
In Argentina, ultimul stagiu al crizei s-a facut simtit in suburbii. Dupa ce consumul scazuse cu 60%, tinerii au inceput sa pradeze supermarketurile. In decembrie 2001, 40.000 de persoane
s-au adunat in Plaza de Mayo, in fata resedintei prezidentiale, Casa Rosada. Presedintele a scapat de demonstranti fugind cu avionul. Acest moment desemna cea mai grava criza a ultimilor 100 de ani.
La conducerea statului au urmat alti cinci presedinti in decursul unui singur an. Succesorul imediat a lasat cursul sa fluctueze liber pe pietele de schimb. Zeci de mii de afaceri ce contractasera credite la momentul in care cursul era stabil au dat faliment. Rata somajului a urcat rapid la 25%. In 2003 soseste in functia de presedinte Nestor Kirchner. El a informat creditorii internationali ca Argentina nu va putea sa isi returneze datoria externa ce se ridica la 115 mld. euro.
Expertii avertizeaza de cateva luni ca Argentina se indreapta din nou catre un faliment national. Din nou valize cu bani au luat drumul Uruguayului. In doar 3 saptamani mai mult de 553 mil. euro au fost retrase din bancile argentiniene. Obligatiunile guvernamentale au pierdut mai mult de jumatate din valoarea lor. ATM-urile nu mai permit retragerea a mai mult de 300 peso (78 euro), iar inflatia atinge cote alarmante.
Actualul presedinte, Cristina Fernandez, cea care a succedat sotului sau Nestor Kirchner in 2007, a decis nationalizarea fondurilor de pensii private, ce valoreaza 24 mld. euro, aparent pentru a le impiedica sa intre in faliment. Expertii cred insa ca presedintele argentinian incearca sa evite un faliment guvernamental. Sotul sau a fost un lider mai puternic in 2001. El a sfidat FMI, cand acesta a incercat sa impuna masuri drastice pentru Argentina.
De asemenea, a calmat creditorii internationali oferindu-se sa recumpere de la acestia obligatiunile guvernamentale la doar 25% din valoarea acestora. De atunci, Argentina nu a primit aproape nici un credit pe piata financiara globala. Mai mult, statul si-a revenit din criza cu o viteza uimitoare, in ultimii ani economia Argentinei crescand cu 7-9%.
Situatia actuala a indemnat actualul presedinte sa incerce o apropiere de FMI si de Clubul de la Paris, un grup al unora dintre cele mai bogate natiuni ale lumii ce ofera credite, pentru a reconecta Argentina la ciclul international de creditare.
Intr-o alta parte a globului, in urma cu putin timp, Ungaria trecea prin aproximativ aceeasi poveste. Era un alt stat lovit puternic de criza. Pana de curand guvernul de la Budapesta nu
si-ar fi imaginat ca statul va fi pus in situatia de a accepta un credit de la FMI. In ultima perioada insa, acest stat care nu de mult era vazut ca una dintre sperantele UE a fost aproape sa accepte falimentul national, situatie pe care a evitat-o doar cu ajutorul unui credit in valoare de 20 mld. euro primit de la FMI, UE si Banca Mondiala.
Evenimentul este unul extrem de important in conditiile in care pana in prezent nici un membru al Uniunii Europene nu fusese obligat sa accepte un credit de aceasta natura - in valoare de 12,5 mld. euro - de la FMI. Care a fost motivul pentru care Ungaria a ajuns in aceasta situatie? In conditiile in care banii guvernului erau cheltuiti fara rationament, datoria nationala ajunsese la doua treimi din PIB. "Finantarea pentru standardul nostru de viata excesiv de ridicat a venit din alte state", a marturisit Andras Simor, guvernatorul bancii centrale a Ungariei.
Piata imobiliara a explodat. Aproape 90% din imobilele ungare se aflau in proprietate privata. Majoritatea creditelor ipotecare erau denominate in euro si franci elvetieni. Lucrurile nu aveau sa aiba un sfarsit bun. Odata cu deprecierea puternica a forintului, detinatorii de ipoteci s-au vazut nevoiti sa plateasca rate astronomice ale dobanzii.
Ceea ce a alimentat insa criza a fost dependenta Ungariei de alte state. Doar in momentul in care introducerea monedei euro a parut o posibilitate distanta, premierul Ferenc Gyurcsany a schimbat tactica si a incurajat populatia sa economiseasca. Legea a fost insa blocata si premierul s-a vazut nevoit sa puna in cui planul sau. Socialistii au reusit insa sa reduca deficitul public de la 9% din PIB la aproximativ 3%. Nu a fost insa suficient pentru ca Ungaria sa sfideze criza financiara.
Ceva mai la est, banca centrala a Ucrainei stabilea cursul de schimb la 5,7 grivna pentru un dolar. Eforturile erau insa zadarnice. Pana la amiaza un dolar valora 9 grivna, moment in care au fost nevoiti sa inchida sedinta de tranzactionare pentru ca ramasesera fara dolari. In aceasta situatie, ucrainenii care isi plateau chiriile in dolari - un obicei des intalnit in mai multe parti ale statului - s-au vazut in imposibilitatea de a-si putea plati chiriile.
Investitii straine masive intrau in Ucraina in 2007. Piata ucraineana era atractiva si atragea capital strain. In acelasi timp, pretul otelului, principalul produs destinat exportului in acest stat, inregistra o evolutie imbucuratoare pe piata mondiala. Dupa ce guvernul estimase o crestere a PIB de 6,5%, evolutia negativa a economiei a socat, in special pentru ca statul abia se integrase in sistemul financiar global. Pensiile si salariile crescusera, in unele cazuri conturile de economii pierdute in perioada comunista erau inlocuite, iar bancile acordau credite fara a examina cu atentie exigibilitatea debitorilor.
Acest lucru a stimulat consumul, si odata cu el a crescut si volumul importurilor. In schimb, pretul otelului s-a prabusit. In doar un an, datoria externa a crescut de la 27 mld. euro la 78 mld. euro, dintre care 23 mld. euro au scadenta la sfarsitul lui 2009. In timp ce Kievul nu mai primeste credite din strainatate, ucrainenii isi retrag masiv economiile din bancile locale.
Guvernatorul bancii centrale caracterizeaza cele 13 mld. euro pe care FMI i le ofera statului drept "faliment tehnic". FMI impune insa si conditii pentru acesti bani, precum cresterea preturilor la gaze naturale, eliminarea subventiilor sau privatizarea societatilor detinute de stat.
La mii de kilometri distanta, un cutremur puternic a lovit Pakistanul in urma cu cateva saptamani. Au fost ucise 300 de persoane. Statul inarmat cu bomba nucleara a fost lovit de atentate sinucigase cu bomba, de scandaluri de coruptie si de radicalii islamisti, iar acum trebuie sa faca fata crizei financiare.
Economia Pakistanului se afla in cadere libera de cateva luni. Preturile extrem de ridicate ale petrolului si alimentelor au majorat rata inflatiei, iar atacurile teroriste provocate de islamistii extremisti au alungat investitorii. Statul nu are fondurile necesare pentru a actiona. Singura solutie este deloc popularul FMI. Acest lucru ar atrage insa conditii, pe care statul nu se stie daca le poate indeplini. Importanta pe care Pakistanul o are pentru lumea intreaga nu ii permite acestuia sa se prabuseasca insa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
