Business Internaţional

FMI prevede o încetinire accentuată a creşterii economice în 2018 şi în 2019 în Europa emergentă, unde se remarcă pozitiv Polonia, în timp ce Turcia, care anul trecut a crescut cu 7%, se apropie de stagnare

Christine Lagarde, directorul general al FMI, instituţie care avertizează că intensificarea tensiunilor comerciale şi  creşterea asociată a incertitudinilor privind politicile comerciale sau economice pot eroda încrederea din sectorul afacerilor şi pe cea de pe pieţele financiare

Christine Lagarde, directorul general al FMI, instituţie care avertizează că intensificarea tensiunilor comerciale şi creşterea asociată a incertitudinilor privind politicile comerciale sau economice pot eroda încrederea din sectorul afacerilor şi pe cea de pe pieţele financiare

Autor: Bogdan Cojocaru

10.10.2018, 00:07 495

Pentru Europa emergentă, dacă 2017 a fost anul creşterilor economice record şI al exuberanţei, 2018 şi 2019 vor fi anii marii încetiniri, se arată în prognoza economică de toamnă a Fondului Monetar Internaţional, unde se arată, printre altele, că Turcia se apropie de stagnare, Iranul asediat economic de SUA a intrat deja în recesiune, iar Argentina se va scufunda şi mai mult în criză.

FMI vede, în ediţia de toamnă a analizei bianuale World Economic Outlook (WEO),  perspective mai puţin luminoase şi pentru economia globală, mai ales din cauza războiului tarifelor dintre SUA şi China, cele mai mari economii. Instituţia cu sediul la Washington proiectează acum pentru economia globală creşteri de 3,7% în 2018 şi 2019, faţă de 3,9% cât a estimat anterior, în primăvară. De asemenea, FMI avertizează asupra unei încetiniri semnificative a creşterii comerţului, ceea ce ar putea lovi puternic în special maşinăria de exporturi a Europei, Germania, totodată cea mai mare economie europeană.

În Europa emergentă şi în curs de dezvoltare, grup în care FMI include Turcia, Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Serbia şi Croaţia, se remarcă pozitiv Polonia, despre care instituţia apreciază că se află într-un ciclu ascendent, cu o creştere proiectată la 4,4% pentru anul acesta - estimare îmbunătăţită cu 0,3 puncte procentuale faţă de ediţia din aprilie a WEO. Îmbunătăţirea făcută în contextul în care cele mai multe dintre noile estimări ale FMI sunt revizuiri în jos reflectă o creştere a investiţiilor mai puternică decât s-a anticipat. FMI estimează însă că avansul polonez îşi va pierde din forţă în următorii ani, ajungând la 3,5% în 2019 şi la 2,8% pe termen mediu, din cauza condiţiilor demografice adverse şi a blocajelor structurale.

Dacă în  2017 România se bătea cu Turcia şi Irlanda pentru cea mai mare creştere economică din Europa, în 2018 şi 2019 va ajunge sub Polonia, cu creşteri de 4%, respectiv 3,4% - estimări revizuite în jos cu 1,1 puncte procentuale şi 0,1 puncte procentuale.

Economia Turciei, lovită de o inflaţie scăpată de sub control şi de o criză valutară, este aşteptată ca după o creştere foarte puternică în 2017 şi un start în forţă în 2018 să încetinească semnificativ. PIB-ul va creşte cu doar 3,5% anul acesta şi cu 0,4% anul viitor, faţă de 7,4% în 2017.

„Lira mai slabă, costurile mai mari de împrumut şi incertitudinile în creştere apasă asupra investiţiilor şi cererii din partea consumatorilor. Economia Turciei rămâne foarte vulnerabilă la schimbări bruşte în fluxurile de capital şi la riscuri geopolitice“, se arată în analiza FMI, unde pentru întregul grup de ţări este estimată o încetinire a creşterii PIB la 3,8% anul acesta şi la 2% anul viitor, de la 6% în 2017.

Legat de Germania, locomotiva de creştere a UE, FMI avertizează că o scădere a comenzilor pentru industrie şi o încetinire a comerţului ar putea afecta semnificativ această ţară. Creşterea PIB-ului german a fost revizuită în jos la 1,9% atât pentru anul acesta, cât şi pentru 2019. Revizuirea reflectă încetinirea exporturilor şi a producţiei industriale.

PIB-ul cumulat al zonei euro va creşte cu 2%, respectiv 1,9%, viteze comparabile cu cele ale Germaniei. Perspectivele economiei uniunii monetare sunt umbrite de un posibil eşec în negocierile pentru un Brexit soft.

Între timp, economia Marii Britanii este de aşteptat să urce cu 1,4% anul acesta şi cu 1,5% anul viitor, mai încet decât marea majoritate a statelor europene. Incertitudinile privind Brexitul descurajează investiţiile şi obligă o parte din instituţiile financiare de la Londra să se mute în UE. Doar Italia, o ţară supraîndatorată condusă de populişti, ar urma să avanseze mai încet, cu 1,2% anul acesta şi cu 1% anul viitor. Economia italiană nu şi-a revenit încă din marea criză şi este notorie pentru creşterea foarte lentă, care accentuează problema datoriilor.

„Dificultăţile recente în formarea unui guvern în Italia, posibilitatea unei inversări a reformelor şi implementarea unor politici care pot afecta sustenabilitatea datoriei au cauzat lărgirea spread-urilor obligaţiunilor“, se arată în WEO, subliniindu-se astfel traiectoriile diferite pe care costurile de finanţare ale Italiei le au faţă de cele ale partenerilor din zona euro. FMI a cerut noului guvern de la Roma să păstreze reformele de pe piaţa muncii şi pe cele care privesc pensiile adoptate în ultimii ani de administraţiile anterioare.

În actuala ediţie a WEO, FMI a avertizat că ameninţările cu noi bariere comerciale înseamnă o probabilitate mai mare ca următoarele estimări de creştere economică să conţină noi reevaluări în jos, după cum a remarcat The Guardian.

Economiştii fondului au explicat că o parte mare din încetinirea creşterii globale este rezultatul şocurilor produse în lumea emergentă de deprecierile masive ale monedelor naţionale. Deprecierile fac să crească preţurile importurilor, mai ales pe cele ale petrolului.

În SUA, reducerile de taxe de 1.100 de miliarde de dolari implementate de administraţia preşedintelui Donald Trump vor aduce creşterea economiei la 2,9% anul acesta, comparativ cu 2,2% în 2017. Însă deteriorarea comerţului şi scăderea forţei subvenţiilor guvernamentale vor face ca avansul să încetinească la 2,5%.

„Creşterea din SUA va încetini după  ce o parte din stimulul fiscal dispare. Am redus estimările de creştere pentru 2019 din cauza noilor tarife pe diferite importuri din China şi din cauza contraatacurilor Chinei“, a declarat economistul şef al FMI Maurice Obstfeld.

De asemenea, FMI a avertizat că intensificarea tensiunilor comerciale şi  creşterea asociată a incertitudinilor privind politicile comerciale sau economice pot eroda încrederea din sectorul afacerilor şi pe cea de pe pieţele financiare, ducând la creşterea volatilităţii de pe pieţe şi la încetinirea investiţiilor şi comerţului.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO