La aproape un deceniu după criza financiară mondială, economiile lumii nu au făcut practic niciun progres în aducerea sub control a nivelurilor datoriei guvernamentale, iar deşi efectele crizei devin din ce în ce estompate, datoriile acumulate în timpul acesteia ar putea dura o generaţie.
Datoriile generale guvernamentale din economiile avansate se menţin la peste 100% din PIB de peste cinci ani, niveluri care au mai fost înregistrate o singură dată în ultimul secol şi jumătate, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, potrivit datelor incluse în ultimul raport al Fondului Monetar Internaţional, care ia pulsul finanţelor guvernamentale la nivel mondial, scrie Wall Street Journal.
Deşi FMI susţine că strategii au reacţionat în mod corect cu politici fiscale agresive după criza din 2008, procesul reducerii datoriilor nu a început încă, iar Fondul se aşteaptă ca datoriile să nu coboare sub 100% din PIB nici până în 2023. Iar 2023 reprezintă o previziune optimistă condiţionată de continuarea creşterii robuste ani de-acum încolo.
Datoriile au fost mai mari în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar au scăzut rapid odată cu încheierea războiului. Factorii demografici erau diferiţi atunci.
Fondul estimează că datoriile la nivel mondial se situează în prezent la 164.000 de miliarde de dolari, echivalentul a 225% din PIB, în creştere de la un vârf anterior de 213% atins în 2009, potrivit Independent. „Ţările cu datorii guvernamentale ridicate sunt vulnerabile în faţa unei înăspriri bruşte a condiţiilor de finanţare“, avertizează Fondul.
Statele Unite se numără printre ţările care acţionează cel mai puţin pentru a-şi reduce datoriile. După calculele FMI, datoriile SUA au crescut cu peste 20% ca procent din PIB, situându-se în prezent la 107,2%. Pe fondul actualelor planuri de cheltuieli şi impozitare, datoria brută guvernamentală a SUA va creşte la 116,9% din PIB. Până în 2023, SUA va avea mai multe datorii decât orice altă ţară în afara Japoniei şi Greciei, potrivit estimărilor Fondului citate de WSJ.
Totuşi, ultima analiză a Fondului indică în acelaşi timp în mod clar că cea mai mare parte a creşterii datoriei la nivel mondial în ultimul deceniu are legătură cu China, care şi-a menţinut avansul PIB-ului printr-o explozie a creditării.
China este responsabilă pentru trei sferturi din creşterea datoriei globale private de la criza financiară, potrivit Independent.
Ultimele date indică un oarecare progres în eforturile Chinei de reducere a nivelului îndatorării, însă analiştii cred că tranşe mari din creditele comerciale acordate în ultimii ani sunt în mare parte neperformante.
Deocamdată, ţările lumii par a fi capabile să suporte aceste datorii. Dobânzile sunt în mare parte în continuare scăzute, condiţiile de pe pieţele muncii se îmbunătăţesc, însă FMI avertizeazăcă aceste condiţii ar putea să nu dureze la nesfârşit.
Din cauza nivelurilor ridicate ale datoriilor suverane, guvernelor le-ar putea fi dificil să refinanţeze la maturitate, mai ales în cazul unei însăspriri a condiţiilor de finanţare. De asemenea, datoriile ridicate erodează capacitatea ţărilor de a-şi creşte cheltuielile dacă economiilor lor intră în recesiune, avertizează Fondul, potrivit Bloomberg.
FMI îndeamnă ţările să ia măsuri decisive pentru a-şi reface capacitatea de a-şi creşte cheltuielile în timpul perioadelor dificile. Fondul cere Statelor Unite, al căror deficit bugetar este aşteptat să depăşească 1.000 miliarde de dolari până în 2020, să-şi „recalibreze“ politica fiscală pentru ca raportul datorie/PIB să scadă pe termen mediu.
