Business Internaţional

Fondul Monetar European, pregătit să reacţioneze la crize din 2019, ar deveni cel mai mare acţionar al FMI

Fondul Monetar European, pregătit să reacţioneze la...

Autor: Catalina Apostoiu

17.07.2017, 00:05 436

Un Fond Monetar European ar putea deveni operaţional începând chiar cu 2019, iar acesta ar constitui atât un par­te­ner, cât şi un rival al FMI în asistarea guvernelor în timpul crizelor fiscale.

Potrivit mai multor oficiali guvernamentali citaţi de Handelsblatt, transformarea actualului Mecanism Eu­ropean de Stabilitate în Fondul Mo­netar European (EMF) ar repre­zen­ta un pas către comasarea participaţiilor de­ţinute de cele 19 ţări membre ale zo­nei euro în cadrul FMI, blocul mo­ne­tar devansând astfel SUA şi de­ve­­nind cel mai mare acţionar al fondului.

Împreună, statele membre ale zonei euro ar deţine 21,5% din acţiunile FMI, cu 5% mai mult decât SUA.

„În mod logic, zona euro îşi va comasa la un anumit moment parti­cipaţiile“, spune Daniel Gros de la Centre for European Policy Studies (CEPS) din Bruxelles.

Acesta adaugă însă că din cauza rivalităţilor naţionale din zona euro, o astfel e mişcare nu are şanse să se producă în curând.

Mişcarea ar reprezenta o evoluţie, nu o revoluţie. Din 2010, zona euro dispune de un mecanism prin care ajută ţările membre să depăşească crize fiscale, Financial Stability Facility (EFSF). Acesta a devenit în 2012 Mecanismul European de Stabilitate.

Ideea creării unui astfel de fond a câştigat teren în ultimele luni, mai ales după o serie de comentarii ale minis­trului german de finanţe Wolfgang Schaeuble. În mai, şeful acestuia, cancelarul Angela Merkel, şi noul pre­şedinte francez Emmanuel Macron au promis noi măsuri de consolidare a UE şi a zonei euro.

Apelul lui Schaeuble a venit în condiţiile în care oficialii zo­nei euro se luptau să menţină impli­carea FMI în ultimul şi cel mai lung pro­gram de asistenţă, cel pentru Grecia.

Mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro

Însă, aşa cum se întâmplă adesea în UE, acelaşi concept ajunge să însemne lucruri diferite pentru oameni diferiţi. Pentru Schaeuble, un EMF ar trebui să fie un uber-FMI, combinând puterea de acţiune la nivel financiar cu expertiza în proiectarea programelor de reformă, şi preluând supervizarea bugetară a tuturor ţărilor UE de la Comisia Europeană.

Pentru alţii, în schimb, un EMF ar fi ceva mai apropiat de o „trezorerie europeană“ care ar furniza finanţare necondiţionată ţărilor membre cu creşteri economice fragile.

În mod interesant, la fel au stat lucrurile la crearea FMI.

Merkel şi Macron va trebui să obţină acordul tuturor oficialilor europeni cu privire la un mandat unic al fondului.

Oficialii europeni spun că Macron şi ministrul său de finanţe Bruno Le Maire înclină către o definiţie mai germană: EMF-ul ca un bastion al rigorii bugetare, nu o sursă necesată pentru investiţii în statele membre. Drept rezultat, supervizarea bugetară va rămâne în mare parte neschimbată, în sarcina Comisiei, în timp ce EMF va primi noi atribuţii de supraveghere a statelor membre la apariţia semnelor de probleme fiscale.

Drept urmare, programele viitoare de salvare nu vor fi derulate exclusiv de către EMF, ci în colaborare cu Comisia.

Macron are de asemenea susţinerea nemţilor pentru crearea de noi fonduri UE. Merkel a pledat recent pentru crearea unei „capacităţi fiscale“ care ar asigura ţărilor membre o nouă sursă de finanţare a investiţiilor. În plus, şeful ESM Klaus Regling făcea recent apel pentru crearea unui „fond de zile negre“ care să ajute ţările membre afectate de şocuri economice externe.

Rămâne de văzut dacă statele membre vor fi de acord cu aceste propuneri. Oficialii se aşteaptă ca Merkel şi Macron să-şi anunţe planul comun după alegerile naţionale germane de la sfârşitul lunii septembrie, unde Merkel este aşteptată să câştige. Ambii s-ar putea folosi de noile mandate pentru a încheia un acord pan-european până la sfârşitul anului 2018. Astfel, EMF ar putea începe să funcţioneze în anul următor.

Cum va afecta EMF funcţionarea FMI va depinde de reacţiile de ambele părţI ale Atlanticului. Ar fi bine ca FMI-ul să vadă noul fond ca partener, şi nu rival, spun oficialii europeni.

 
 
 

Reuniunea de primăvară a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale, instituţii cu sediul la Washington.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO