Criza euro s-a încheiat, iar economia mondială merge uşor. Preşedintele Băncii Naţionale a Elveţiei, Thomas Jordan, are motive să fie vesel, acum că francul în sfârşit se depreciază, şi într-un ritm surprinzător de rapid. Deprecierea vine la doi ani şi jumătate după ce banca a uimit pieţele, alte bănci centrale şi i-a îngrozit pe cei cu credite în franci permiţând francului să sară mai sus. Până atunci, banca centrală ţinea cu dinţii şi cu toate instrumentele pe care le avea la îndemână de un prag pus pe cursul de schimb valutar. De atunci, oficialii băncii Elveţiei au tot plâns francul puternic. Pentru a-şi proteja moneda, banca centrală a intervenit pe pieţe, acumulând ca rezultat rezerve valutare de 694 mld. franci elveţieni (717 mld. dolari), aproape de aceeaşi mărime cu economia ţării. Curentul s-a schimbat în favoarea băncii, chiar dacă investitorii tot nu joacă după regulile sale. O ajută mai ales spectaculoasa revenire a euro. Politica şi dispoziţia generală de pe pieţe trag şi ele în direcţia care trebuie. Strălucirea francului elveţian pentru investitorii străini în căutare de refugiu dispare, iar localnicii vor cu tot mai multă hotărâre să-şi folosească fondurile în străinătate.
Francul elveţian s-a depreciat în raport cu toate monedele importante luna trecută. În ultimele două săptămâni, euro s-a apreciat cu peste 4% faţă de franc. Analiştii îşi rup previziunile prudente. Oxford Economics estimează că euro va ajunge la 1,17 franci în ultimul trimestru al acestui an. Vineri, euro se tranzacţiona cu aproape 1,15 franci pe unitate. Thomas Jordan nu afişează încă bannerul „misiune îndeplinită“, însă unii investitori cred că principalele ameninţări pentru pieţele internaţionale se îndepărtează.
„Euforia se acumulează de-a lungul anilor, nu lunilor“, spune David Stubbs, analist la JPMorgan Asset Management. Tabăra celor care vor să vândă abundă de idei. Spre exemplu, francul ar putea fi vândut în favoarea unor active cu randamente mai ridicate, cum ar fi dolarul australian. Anul 2007 se repetă.
Marea întrebare este ce va face banca centrală cu muniţia valutară strânsă în timpul războiului cu investitorii şi speculatorii. Este prea devreme ca banca să înceapă să-şi reducă rezervele însă, aşa cum o arată Neil MacKinnon de la VTB Capital, în afară de obligaţiuni suverane din zona euro, banca centrală deţine acţiuni americane de 80 de miliarde de dolari, în special titluri ale companiilor de tehnologie. Banca Naţională a Elveţiei este recunoscută pentru şocurile trimise pe pieţe.
