Business Internaţional

Fumul ameninţărilor cu un război comercial mondial ascunde izbucnirea unui război valutar. Pe Mario Draghi de la BCE îl supără un euro puternic, iar Banca Japoniei trebuie să acţioneze contra aprecierii yenului. Lui Trump îi convine deprecierea dolarului

Fumul ameninţărilor cu un război comercial mondial...
07.03.2018, 22:19 1363

Schimbul tot mai intens de ameninţări cu protecţionismul economic între SUA şi restul lumii, care alimentează  teama că va izbucni un război comercial mondial, trage în jos dolarul, cea mai puternică armă comercială a Washingtonului, încurcând planurile Băncii Centrale Europene şi ale Băncii Japoniei. 

Analiştii se tem că fumul retoricii protecţioniste ascunde premisele unui război valutar. Dolarul slab îi ajută pe producătorii americani care exportă şi erodează competitivitatea produselor exportate de fabricile europene şi japoneze. Strategii de la Deutsche Bank apreciază că euro va continua să crească semnificativ în raport cu dolarul în acest an.

Ameninţările cu un război comercial au efecte pe pieţele financiare. Yieldurile obligaţiunilor guvernamentale ale ţărilor din zona euro au scăzut ieri din cauza îngrijorărilor că o posibilă decizie a SUA de a impune tarife de import pentru produsele europene ar putea împiedica planurile Băncii Centrale Europene de a retrage stimulentele cu care a protejat de criză economia regiunii, scrie Reuters. Aceste temeri au alimentat cererea pentru active sigure.

„Teama pieţelor este că un război comercial mondial  poate eroda creşterea economică în Europa, iar dacă creşterea este mai slabă se majorează riscul de recesiune. În aceste condiţii, BCE ar putea fi forţată să încetinească  ritmul retragerii stimulului“, apreciază Pascal Segesser, analist la DZ Bank.

Temerile că va izbucni un război comercial au fost acutizate de plecarea lui Gary Cohn, consilier economic de top al preşedintelui american Donald Trump, din cauza insistenţei lui Trump de a suprataxa produsele europene. După demisia lui Cohn, Washingtonul  a anunţat planuri de reevaluare a investiţiilor Chinei în SUA şi de a extinde tarifele de import. Observatorii cred că plecarea consilierului va da avânt forţelor protecţioniste din administraţia lui Trump, care a anunţat că va suprataxa oţelul şi aluminiul. 

BCE se va întâlni astăzi într-o şedinţă de politică monetară. Strategii de la Commerzbank cred că demisia lui Cohn creşte probabilitatea ca banca centrală a zonei euro să adopte un mesaj mai relaxat în ceea ce priveşte retragerea stimulentelor. Dacă economia îşi păstrează energia cu care a înaintat anul trecut, este de aşteptat ca BCE să-şi termine programul de achiziţii de active de 2.550 miliarde de euro la sfârşitul anului, încrezătoare că inflaţia va începe să urce uşor.

Perspectivele de creştere sunt bune şi pentru zona euro, şi pentru SUA. Însă pe preşedintele BCE Mario Draghi îl sperie evoluţia cursului de schimb euro/dolar. Un euro puternic face importurile mai ieftine, ceea ce presează în jos preţurile de consum şi face mai greu pentru BCE să-şi atingă ţintele de inflaţie.

Mai mulţi analişti intervievaţi de Reuters estimează că dolarul se va retrage şi mai mult anul acesta, făcând loc pentru ascensiunea euro. Ei cred că va fi nevoie de cinci sau mai multe creşteri de dobândă din partea Rezervei Federale americane pentru ca dolarul să primească sprijin solid. După ce şi-a pierdut 10% din valoare faţă de euro anul trecut, dolarul a înregistrat în februarie cel mai bun sprint de după noiembrie 2016, energizat de aştep­tările că Fed va majora dobânda de politică mone­tară mai degrabă de patru ori anul acesta decât de trei ori. Însă, de la începutul anului dolarul a pierdut 2% din valoare. Scăderea din 2018 va reflecta, printre altele, faptul că Washingtonul se va împrumuta mai mult pen­tru a-şi finanţa majorările de cheltuieli şi reducerile de taxe.  Strategii de la Deutsche Bank cred că euro se va aprecia considerabil anul acesta în raport cu dolari. Ei spun că dezechilibrele de cont curent din relaţiile dintre cele două părţi favorizează creşterea euro şi scăderea dolarului. Deficitul de cont curent este în general negativ pentru cursul de schimb al monedei ţării care îl are. Analiştii estimează că la finalul actualului trimestru euro se va tranzacţiona cu 1,22 dolari pe unitate, iar la sfârşitul anului cu 1,28 de dolari pe unitate.

Ieri, dolarul plana în jurul minimului ultimelor 14 luni faţă de yenul japonez, complicând planurile Băncii Japoniei de a impulsiona economia. Shuli Ren, analist Bloomberg, crede că din această cauză de pe frontul japonez va veni o surpriză - un conflict valutar major. Norihiro Takahashi, preşedintele Fondului de investiţii pentru pensii al guvernului nipon,  a caracterizat planurile lui Trump de a creşte tarifele de import ca „spectacol“ pentru fanii săi şi a descris, într-un interviu pentru The Wall Street Journal, activele americane ca nemaifiind scumpe. Bogdan Cojocaru

Afirmaţiile reprezintă o schimbare faţă de poziţia avută în decembrie, când cel mai mare fond de pensii din lume şi-a redus expunerea la activele străine. Comentariile lui Takahashi ar putea fi caracterizate ca o exprimare mascată a nemulţumirii faţă de un yen puternic. Moneda japoneză a crescut cu 6,6% faţă de dolar anul acesta. Pentru un investitor nipon, în special titlurile americane de trezorerie ar putea să pară mai atractive din punctul de vedere al preţului decât erau în decembrie.

În teorie, în Japonia de politica valutară este responsabil ministerul de finanţe. În practică, organismele guvernamentale ca Banca Japoniei şi Fondul de investiţii îşi coordonează acţiunile. Spre exemplu, în octombrie 2014, în aceeaşi zi în care banca centrală şi-a extins politica monetară Fondul de investiţii a adoptat „noua politică privind mixul de active“ prin care instituţia şi-a majorat expunerea la obligaţiuni străine. Banca centrală are toate motivele să slăbească yenul. Veniturile companiilor japoneze sunt foarte ciclice. Cele mai mari dintre companii îşi obţin aproape 40% din venituri pe pieţe externe. Întărirea yenului poate face ca acţiunile să scadă, erodând consumul şi împingând economia înapoi în deflaţie. Indicele cotaţiilor de pe bursa de acţiuni de la Tokyo este cu mai mult de 10% sub maximul atins în ianuarie. Indicele inflaţiei (care exclude preţurile alimentelor) s-a situat la 0,9% în ianuarie, departe de ţinta băncii centrale de aproape 2%. Cu 40% din obligaţiunile guvernamentale deja în posesia sa, banca centrală a Japoniei rămâne  fără muniţie în lupta cu deflaţia. Vremurile grele cer măsuri disperate. Banca centrală poate slăbi yenul cumpărând obligaţiuni guvernamentale americane. Board-ul băncii se va reuni joi şi vineri. Nu este exlus să dezlănţuie un şoc pe pieţe, spune Shuli Ren.

Creşterea yenului din ultima vreme arată cum unii din investitorii de pe pieţele valutare se pregătesc de un război comercial. Alţii preferă să-şi reducă expunerea la monede. 

„Monedele pot fi obiecte foarte mici, dar foarte ascuţite. O expunere mică la ele poate avea un impact uriaş“ spune Gene Tannuzzo, analist la Columbia Threadneedle Investments. Firma sa şi-a redus total“, pentru prima dată, expunerea la dolarul canadian şi peso-ul mexican.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO