ZF 24

Furtuna valutară loveşte şi Ungaria, o economie solidă, dar foarte îndatorată. Ar putea deprecierea forintului să aprindă un focar de criză la graniţele României?

Furtuna valutară loveşte şi Ungaria, o economie...

Autor: Ioana Tudor

04.02.2014, 20:00 3986

Furtuna valutară care loveşte Turcia, Argentina şi alte pieţe emergente s-a extins şi asupra Ungariei, ţara cea mai îndatorată din estul Uniunii Europene, şi a dus forintul la minimul ultimilor doi ani în raport cu euro chiar dacă economia ungară este mai solidă decât cele ale altor ţări în curs de dezvoltare, semn al capacităţii mari de propagare a turbulenţelor. Ar putea deprecierea forintului să activeze un focar de criză financiară chiar la graniţele României? Are Ungaria forţa necesară pentru a ţine situaţia sub control?

Forintul a atins săptămâna trecută minimul ultimilor doi ani în raport cu euro şi a rămas aproape de acest nivel, de 314 unităţi pentru un euro. Moneda maghiară s-a depreciat doar de două ori în ultimii şase ani la peste 310 unităţi pentru un euro, prima dată în 2008-2009, când criza mondială a cuprins pieţele monetare şi de capital, şi apoi în 2011- începutul lui 2012, când criza datoriilor din zona euro a atins maximul de intensitate, potrivit Portfolio.hu.

Unii analişti cred că în faţa deprecierii forintului banca centrală a Ungariei ar trebui să recurgă la măsuri şoc precum cele aplicate de Turcia, a cărei bancă cen­trală a majorat agresiv toate dobânzile săptămâna tre­cu­tă în încercarea de a stopa ieşirile masive de capital străin şi de a stopa căderea liberă a monedei naţionale, după ce in­ter­venţiile sale pe piaţa valutară s-au dovedit ineficiente.

„Dacă vreţi să stabilizaţi moneda, acţiunea de bază este intervenţia şoc asupra dobânzilor. O ma­jorare doar conformă cu aşteptările pieţei nu funcţio­nea­ză“, a explicat Luis Costa, analist la Citi, citat de CNBC.

De  unde vin vulnerabilităţile forintului, din interior sau din afară?

Moneda maghiară este mai expusă riscurilor decât monedele unora dintre ţările emergente deoarece banca centrală a menţinut forintul slab pentru a susţine exporturile, principalul motor de creştere economică, a explicat Nicholas Spiro, directorul executiv al Spiro Sovereign Strategy, citat de CNBC.

„Forintul, evident, nu s-a prăbuşit şi foarte important este că banca centrală a Ungariei vrea o monedă mai ieftină. Economia Ungariei se bazează pe exporturi şi de aceea are nevoie de o monedă foarte competitivă“, a spus Spiro. Pe de altă parte, a adăugat el, Ungaria „are un nivel ridicat al datoriilor denominate în valută mai ales pe piaţa ipotecară şi nu a fost capabilă încă să rezolve această problemă într-o manieră convingătoare“.

Luis Costa consideră că ceea ce a determinat deprecierea forintul sunt îngrijorările legate de datoriile ţării, care se apropie de 80% din PIB, de politicile economice neconvenţionale ale Ungariei şi de alegerile parlamentare care vor avea loc în aprilie.

La polul opus, premierul ungar Viktor Orban consideră că factorii externi au dus la deprecierea forintului. „Ar trebui să fim conştienţi că statele în mod individual nu mai sunt responsabile de ratele de schimb ale monedelor lor“, a explicat Orban, citat de The Wall Street Journal. „Acesta este şi cazul Ungariei. Economia ţării este stabilă şi puternică, iar în ceea ce priveşte perspectivele de creştere analiştii străini sunt chiar mai optimişti decât guvernul“, a adăugat Orban.

Intervenţie pe piaţa valutară sau creşterea dobânzilor?

Dacă forintul rămâne la un nivel apropiat de 314 unităţi în raport cu euro până în 18 februarie, când este programată următoarea şedinţă de politică monetară a băncii centrale, Consiliul Monetar al băncii va menţine, probabil, dobânda de politică monetară la 2,85%, potrivit unui sondaj realizat de Portfolio.hu şi care include opiniile a 28 de analişti. Cei mai mulţi dintre aceştia spun că banca centrală va majora dobânzile doar în situaţia în care forintul se va deprecia la 325-335 unităţi pentru un euro.

Totuşi, majoritatea celor intervievaţi nu cred că moneda maghiară va scădea la acest nivel. Aproximativ 40% dintre analişti cred că banca centrală va majora dobânzile doar dacă forintul scade la 335-345 unităţi în raport cu euro. „Cred că forintul se poate deprecia la 330 unităţi pentru un euro, dar nu la 345 unităţi. Ungaria este puternică din punct de vedere fiscal, promisiunile sale de rambursare a datoriilor sunt credibile, forţa de creştere economică este puternică, iar ţara încă are excedent de cont curent. Aceştia sunt factori care vor ajuta forintul să nu atingă punctul critic“, consideră un analist londonez.

Un sfert dintre analiştii intervievaţi cred că banca centrală a intervenit deja pe piaţa valutară pentru a frâna deprecierea forintului. De asemenea, un sfert dintre ei cred că banca ar trebui să intervină pe piaţa monetară doar dacă forintul se depreciază îngrijorător sau în cazul unor fluctuaţii extreme. Unii dintre ei consideră chiar că nu are sens ca banca să intervină pentru a ţine forintul la un anumit nivel şi adaugă că mai importantă este reducerea volatilităţii.

Un număr de şase analişti intervievaţi cred că, pentru a stopa deprecierea forintului, banca centrală va interveni mai întâi pe piaţa valutară, iar dacă această măsură va fi ineficientă, va majora dobânzile, aşa cum a făcut Banca Turciei.

Ce a făcut banca centrală până acum cu dobânda şi de ce ar trebui ca situaţia din Ungaria să îngrijoreze?

Banca centrală a Ungariei a redus dobânda-cheie cu 415 puncte de bază, la 2,85% de la sfârşitul anului 2012. Guvernatorul băncii centrale Gyorgy Matolcsy a spus săptă­mâna trecută că banca ar putea să continue redu-cerea dobânzii în pofida furtunii valutare de pe pieţele emergente. „Îngrijorător este tocmai faptul că banca centrală nu pare îngrijorată. În mod clar Ungaria nu este Turcia, dar pare destul de instabilă în acest moment“, a avertizat Spiro.

Ferenc Gerhardt, un oficial al băncii centrale ma­ghiare, a declarat că instituţia nu va încerca deocamdată să sprijine forintul, chair dacă moneda este în dificultate. „Lucrurile au luat-o razna şi nu se mai poate spune în ce direcţie va evolua situaţia“, a spus Gerhardt. „Ar fi o greşeală dacă banca centrală ar acţiona în orice direcţie. Trebuie să vedem în ce direcţie se îndreaptă jucătorii mari“, a explicat acesta.

 

Diferenţe şi asemănări între situaţia Ungariei şi cea a Turciei

Diferenţe:

  • Forintul este mai puţin expus decât lira turcească la riscul retragerilor de capital datorate reducerii achiziţiilor de obligaţiuni de către Rezerva Federală americană;

  • Ungaria are excedent de cont curent, un indicator la care se uită investitorii pentru a vedea cât de sănătoasă este economia unei ţări, în timp ce Turcia are deficit şi este dependentă de capitalul străin;

  • situaţia politică din Ungaria este cu mult mai stabilă decât cea din Turcia;

  • apartenenţa la Uniunea Europeană ar putea proteja Ungaria;

  • forintul ar putea avea de câştigat din revenirea economiei din zona euro anul acesta.

Asemănări:

  • Atât Ungaria, cât şi Turcia au adoptat politici monetare laxe;

  • în ambele ţări există îndoieli legate de independenţa băncii centrale;

  • ambele economii sunt sensibile la mişcările de pe piaţa valutară din cauza nivelului mare al datoriilor denominate în valută;

  • ambele ţări vor organiza anul acesta alegeri.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.02.2014

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO