Creşterea importurilor şi exporturilor germane este importantă pentru România deoarece Germania reprezintă principala piaţă pentru exporturile româneşti. De asemenea, o parte din ce importă Germania din România se exportă sub diverse alte forme.
Companiile germane, precum BMW, Mercedes şi BASF, au exportat bunuri şi servicii în valoare de 118,2 miliarde de euro în martie, cu aproape 11% mai mult decât în aceeaşi lună a anului trecut, potrivit datelor Destatis, institutul de statistică al Germaniei.
Importurile au urcat cu 14,7%, la aproape 93 de miliarde de euro. Ca rezultat, surplusul comercial al Germaniei a crescut la 25,8 miliarde de euro, continuându-şi tendinţa de amplificare a unui dezechilibru comercial care anul trecut a atins nivelul record de plus 253 de miliarde de euro.
În ritm lunar, exporturile au avansat cu 0,4%, iar importurile cu 2,4%.
Cererea pentru produse nemţeşti a crescut cel mai mult în ţări din afara Uniunii Europene, printre care China şi SUA, care au cumpărat bunuri de 50,3 miliarde de euro, în creştere cu 14%.
Însă cel mai mare parte-ner comercial al Germaniei a rămas UE28, care a importat în valoare de 68 de miliarde de euro.
Comisia Europeană, Fondul Monetar Interna-ţional şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică sunt doar câteva din instituţiile internaţionale care au criticat în ultimul timp Germania pentru că tolerează persistenţa surplusului său de cont curent, notează Handelsblatt. Anul trecut, surplusul a atins nivelul record de 270 de miliarde de euro, mai ridicat chiar şi decât surplusul comercial al Chinei, uzina lumii.
Între timp, producţia industrială a Germaniei a scăzut în martie pentru prima dată în ultimele patru luni. Însă scăderea a fost mai slabă decât s-au aşteptat analiştii. Industria, care are o pondere de o treime în economie, a raportat o contracţie de 0,4% a activităţii în martie. Creşterea de 2,2% raportată iniţial pentru februarie a fost revizuită la 1,8%. Scăderea din martie reflectă reducerea producţiei de energie (-2,5%) şi de bunuri de capital. În primul trimestru, producţia industrială a crescut cu 1,4% în comparaţie cu trimestrul anterior.
Pe de altă parte, co-menzile industriale au înregistrat în martie a doua lună consecutivă de creştere, prima astfel de evoluţie începând cu 2015. „Per ansamblu, în pofida unei scăderi mici în martie, producţia industrială ar trebui să fi redevenit factor de creştere pentru economia germană“, apreciază Carsten Brzeski, economis la ING.
În timp ce construcţiile rămân o sursă puternică de creştere economică, producţia industrială şi investiţiile ar trebui să prindă din urmă restul economiei, a mai spus analistul.
Datele privind creşterea economică trimestrială, care vor fi publicate vineri, vor arată probabil un avans de 0,6% pentru primul trimestru. În ultimele trei luni ale anului trecut, creşterea PIB a fost de 0,4%, notează Reuters.
„Este clar că Germania beneficiază de impulsul dat de reînvierea economiei globale. Iar Germania pare că încă are produsele potrivite, precum automobile şi echipamente, care se cer peste tot în lume“, explică Ulrike Kastens, analist la Sal. Oppenheim. „Însă aceste cifre bune vor creşte presiunile ca Germania să reducă surplusul comercial şi pe cel de cont curent.“
Explozia exporturilor arată că înlăturarea barierelor comerciale este importantă pentru economia Germaniei. De aceea, săptămâna trecută 2.500 de lideri ai lumii de afaceri, de politicieni şi oameni de ştiinţă din G20 s-au adunat la Berlin pentru a sprijini comerţul liber şi protejarea mediului - un protest faţă de politicile lui Donald Trump. Întâlnirea, cunoscută ca „Business 20“, a fost organizată de cele mai mari organizaţii de afaceri din Germania. Evenimentul a fost asociat cu preşedinţia germană a G20 şi reflectă intensificarea îngrijorărilor companiilor nemţeşti legate de ascensiunea mişcărilor politice populiste în diferite părţi ale lumii, de orientarea către naţionalism, mai ales în SUA.
Pentru 24 septembrie sunt programate alegeri federale în Germania.
