Pe de altă parte, preşedintele francez François Hollande, singurul lider european care s-a angajat să lupte pentru aplicarea unor planuri concrete de stimulare, a atras de partea sa aliaţi de calibru, precum FMI şi OCDE. Cum Europa trebuie să meargă într-o singură direcţie, cineva trebuie să cedeze.
În campania electorală, Hollande a promis că va prezenta rapid partenerilor europeni un memorandum destinat stabilirii unei strategii de relansare care să nu ducă la mărirea deficitelor bugetare ale statelor. Documentul a fost prezentat, în campanie, ca fiind revoluţionar, însă o parte din propunerile preşedintelui francez fac deja obiectul discuţiilor la Bruxelles de mai multe luni. Hollande este însă singurul lider european care are suficientă putere pentru a influenţa poziţia Germaniei, cea mai mare economie a Europei. Primul schimb de focuri între Hollande şi Merkel a avut loc ieri, când cei doi s-au întâlnit cu alţi lideri europeni la un summit informal la Bruxelles. O bătălie decisivă s-ar putea da la summitul UE de pe 28-29 iunie.
Propunerile lui Hollande: obligaţiunile de proiect
Şi în acest domeniu un compromis pare posibil. Iniţiativa obligaţiunilor de proiect revine preşedintelui CE Jose Manuel Barroso. Ideea este de a facilita emisiuni de obligaţiuni pe pieţe prin care să se finanţeze direct anumite proiecte de infrastructură. Aceste titluri ar fi un fel de euroobligaţiuni prin care nu sunt finanţate statele, ci afacerile.
Danemarca, care deţine prin rotaţie preşedinţia Uniunii Europene, a anunţat marţi că Uniunea va debloca 230 milioane euro de la bugetul european pentru a finanţa şase proiecte de infrastructură de transport al energiei electrice şi de comunicaţii. Acesta este faza pilot a unui plan care va fi lărgit în funcţie de rezultate.
Eurobondurile
Emisiunile de eurobonduri sunt, poate, cea mai controversată propunere pentru rezolvarea crizei.
Preşedintele francez a prezentat ideea eurobondurilor la summit-ul G8 de la sfârşitul săptămânii trecute. Eurobondurile sunt obligaţiuni garantate în comun de toate statele zonei euro şi vândute pentru a finanţa guvernele. Acestea practic colectivizează datoriile statelor din uniunea monetară. În acest fel, economiile mai slabe, ale căror costuri de finanţare ar fi altfel mai mari, vor beneficia de protecţia ratingului mai mare al ţărilor mai performante.
CE sprijină de mult timp emisiunile de eurobonduri, potrivit Thomson Reuters. De asemenea, OCDE a recomandat în mod specific emiterea de eurobonduri., spunând că de ele este nevoie pentru a întrerupe cercul vicios care implică "îndatorare ridicată şi în creştere, sisteme financiare slăbite, consolidare fiscală excesivă şi creştere anemică".
"Trebuie să mergem pe calea emiterii de eurobonduri mai devreme şi nu mai târziu", a afirmat pentru Financial Times Pier Carlo Padoan, economistul-şef al OCDE.
Şefa FMI Christine Lagarde a cerut la rândul ei eforturi mai mari ale statelor pentru împărţirea poverii. Ea nu a menţionat explicit eurobondurile, dar a explicat că "trebuie făcut mai mult, în principal în privinţa împărţirii responsabilităţii fiscale", făcând astfel o referire subtilă la aceste instrumente financiare.
Germania şi alţi sateliţi ai ei, Austria, Finlanda şi Olanda, se opun însă cu îndârjire eurobondurilor. Aceste ţări se tem că vor plăti mai mult pentru a se finanţa dacă sunt emise aceste instrumente. De asemenea, ele cred că mutualizarea datoriei va încuraja statele "delicvente" să nu respecte disciplina bugetară.
Pentru Germania, eurobondurile nu trebuie să vină decât odată cu crearea unui veritabile Uniuni Federale Europene, asemănătoare SUA.
Economiştii estimează că eurobondurile ar adăuga în cazul Germaniei 50 de miliarde de euro la costurile administrării datoriei.
"Nu voi sacrifica ratingul Austriei. Nu vreau să văd Austria plătind dobânzi de două ori mai mari faţă de cele din prezent", a afirmat ministrul austriac de finanţe Maria Fekter.
Redistribuirea fondurilor structurale
Anturajului lui Hollande susţine că sistemul fondurilor structurale nu mai răspunde necesităţilor, deoarece proiectele în care se investeşte trebuie cofinanţate de state, care nu mai au suficiente mijloace băneşti.
Astfel, fonduri de 80 de miliarde de euro vor fi disponibile, dar neutilizabile, până în 2014, potrivit estimărilor Comisiei Europene (CE).
În timpul campaniei electorale, Hollande a venit cu ideea "mobilizării a tot ceea ce rămâne neutilizat din fondurile structurale" pentru sprijinirea proiectelor "care vor avea efecte benefice pentru companii", în particular pentru finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi a instruirii tinerilor. Germania ar putea sprijini acest demers.
Propunerile lui Hollande: recapitalizarea BEI
Şeful statului francez vrea recapitalizarea Băncii Europene de Investiţii (BEI). o instituţie care finanţează în principal proiecte de infrastructură sau inovaţie, scrie Le Figaro. Acesta este principalul subiect asupra căruia există consens la nivel european. Motivul suplimentării resurselor băncii este ca aceasta să poată acorda mai multe împrumuturi fără a-şi pierde ratingul de top "AAA".
Ministerele de finanţe europene, toate acţionare la BEI, au început săptămâna trecută să discute propunerea. Ministerele vor căuta în următoarele zile modalităţi de a majora resursele instituţiei cu zece miliarde de euro, ceea ce i-ar permite acesteia să împrumute circa 60 de miliarde de euro. Gestul nu este unul dezinteresat, deoarece acesta ar aduce finanţări de câte 1,6 miliarde euro pentru Franţa şi Germania, cei mai mari acţionari ai BEI.
Taxa pe tranzacţiile financiare
Hollande vrea impunerea unei taxe pe tranzacţiile financiare de 0,05%, care să acopere produsele derivate, la nivelul întregii UE. CE a propus la rândul ei, în toamna anului trecut, taxarea cu 0,1% a acţiunilor şi obligaţiunilor şi cu 0,01% a produselor derivate pentru a se strânge venituri de 50 miliarde euro.
Elveţia se pregpteşte de un val de imigranţi bogaţi din Franţa
Bancherii elveţieni fac planuri pentru a atrage valul de imigraţi bogaţi care vor pleca, probabil, din Franţa speriaţi de promisiunea preşedintelui Francois Hollande de a impune, din februarie, o taxă de 75% pe averile mai mari de un milion de euro, scrie Bloomberg.
"S-a deschis sezonul de vânătoare de milionari francezi. Numărul de frabcezi care cer asistenţă s-a triplat în ultimul an şi jumătate", a afirmat Francois Micheloud, analist la Micheloud&Cie.
Dintre primii 300 cei mai bogaţi oameni din Elveţia, 43 sunt francezi, iar printre ei se numără designerul Daniel Hechter şi familia Peugeot.
Germania a împrumutat 4,6 miliarde euro fără dobândă
Germania a atras o cerere puternică ieri la o licitaţie de obligaţiuni şi a împrumutat 4,56 miliarde de euro pe doi ani, chiar dacă nu a oferit dobândă investitorilor, ca urmare a temerilor privind o posibilă ieşire a Greciei din zona euro, scrie CNBC.
Lipsa unui cupon nu a descurajat investitorii, îngrijoraţi că un nou guvern în Grecia ar putea respinge termenii acordului de finanţare externă, forţând ieşirea ţării din uniunea monetară. Ieşirea Greciei din zona euro ar putea creşte presiunea şi asupra altor state cu dificultăţi.
Germania a vândut obligaţiuni pe doi ani în valoare de 4,56 miliarde de euro, cu cupon zero şi un randament de 0,07%. Marius Oncu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
