Împletirea tehnologiei germane cu resursele ruseşti, idee la care s-a visat mult în trecut, poate aduce Germania şi Rusia într-o poziţie din care pot ameninţa dominaţia SUA în economia şi politica mondială, iar Berlinul şi Moscova urmăresc o astfel de alianţă. Însă în calea lor ignoră uneori interesele unor jucători mai mici.
Rusia este doar o umbră a ceea ce era URSS, dar a devenit un exportator major de gaze naturale, de care Germania, care renunţă treptat la energia nucleară, este dependentă, scrie Stratfor. La rândul ei, Rusia are mare nevoie de tehnologie, pe care Germania i-o poate oferi. De asemenea, Germania are nevoie de forţă de muncă, dar nu şi de mai mulţi imigranţi de teama instabilităţii.În schimb, Rusia are forţă de muncă în exces, iar fabricile germane pot fi aduse în Rusia.
Totodată, UE, din cauza crizei, este sub presiuni enorme, iar interesele naţionale le domină pe cele europene. În aceste condiţii, Germania nu se mai poate sprijini masiv mult timp pe pieţele europene, iar Rusia este o alternativă.
Prietenul Putin
Pentru Rusia, Germania este alegerea naturală pentru un parteneriat, dar şi statul european de care se teme cel mai mult. Preşedintele rus Vladimir Putin are o afinitate pentru Germania, ţară în care a lucrat pentru KGB.
În anii 2000 Putin şi-a folosit cunoştinţele de limbă germană pentru a dezvolta o relaţie solidă cu cancelarul de atunci, Gerhard Schroeder. Oficialul german vedea această relaţie mai întâi ca pe o oportunitate economică, în condiţiile în care Rusia era şi este cel mai mare producător şi exportator de energie al lumii şi un loc bun pentru investiţii. Cât timp cei doi au colaborat, comerţul ruso-german a înflorit, iar Rusia a oferit Germaniei beneficii speciale ca partener: în acord cu ideile lui Putin, Berlinul a început să sprijine poziţia Rusiei în Europa referitor la problemele strategice.
Schroeder este singurul dintre şefii de state din Vest care nu a sprijinit cu entuziasm Revoluţia Portocalie din Ucraina din 2004-2005. Cancelarul a fost, de asemenea, liderul opoziţiei europene faţă de eforturile SUA de a iniţia procesul de aderare la NATO pentru Ucraina şi Georgia.
Prietenia dintre cei doi şefi de state s-a dezvoltat, iar Schroeder a achiziţionat o locuinţă în apropierea Moscovei, lângă casa lui Putin, căruia i-a cerut sprijinul pentru adoptarea a doi copii ruşi.
În prezent, Schroeder este preşedintele consiliului acţionarilor proiectului de gaze naturale Nord Stream, prin care Rusia livrează Germaniei gaze ruseşti. Nord Stream ajută Rusia să evite ţări de tranzit "rebele" precum Ucraina, Polonia şi Belarus.
Relaţiile germano-ruse urmează calea gazoductelor
De altfel, Nord Stream este singurul proiect major de gaze naturale dezvoltat cu succes în ultimii ani în Europa. Proiectul european Nabucco, prin care se dorea importarea de gaze din regiunea Mării Caspice pentru reducerea dependenţei Europei de combustibil rusesc, întârzie să se materializeze tocmai din cauza pierderii sprijinului din partea Germaniei. În prezent, traseul gazoductului a fost mult redus, el nemaiajungând până la Marea Caspică.
Putin are, de asemenea, relaţii strânse şi cu oficiali din Franţa şi Italia.
Publicaţia Heartland, specializată pe domeniul geopoliticii, a făcut o listă a prietenilor şi duşmanilor parteneriatului germano-rus, pe care îl numeşte "Gerusia". Astfel, duşmanii sunt România, Polonia, Ucraina, Suedia şi statele baltice. "Gerusia" are ca prieteni Franţa, Italia, Austria, Finlanda şi Norvegia.
Împletirea tehnologiei germane cu resursele ruseşti, ideea la care au visat mulţi în trecut, ar deveni o provocare la nivel global, unde în prezent puterea dominantă este economia americană. Dar deşi orice alianţă se bazează pe încredere, această încredere nu este în mod necesar şi una profundă, concluzionează Stratfor.
Moldova, un pion pe o tablă de şah
În acest context, vizita efectuată săptămâna trecută de cancelarul german Angela Merkel la Chişinău nu este deloc întâmplătoare, ci o mutare bine gândită pe tabla de şah în confruntarea dintre Germania şi Rusia. Merkel este primul cancelar german care vine în Moldova de când acest stat şi-a câştigat independenţa, iar Chişinăul, care oficial consideră vizita un succes, anticipa susţinerea eforturilor de a stinge un conflict ce arde mocnit la graniţele UE, acela cu Transnistria. Discursul lui Merkel a indicat o direcţie, una care nu ar fi pe placul Moscovei, ceea ce nu este de mirare, deoarece Germaniei îi trebuie o mână forte în relaţiile cu Rusia, unul dintre principalii parteneri comerciali şi o sursă de energie ieftină.
"Menţinerea actualului status-quo al conflictului îngheţat convine doar unui cerc restrâns de persoane. Această problemă nu mai poate dura mult timp. Trebuie să fie rezolvată în folosul oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Acordarea acestei regiuni a unui statut legal special în interiorul graniţelor recunoscute internaţional ale Moldovei în baza principiului integrităţii teritoriale ar putea fi o soluţie pentru acest conflict. În acelaşi timp, este nevoie de un guvern central eficient şi de autonomia autorităţilor locale", a declarat Merkel, citată de Interfax.
Dacă Deutsche Welle scrie că şeful statului german a venit la Chişinău să "europenizeze, nu să federalizeze Moldova", Vocea Rusiei, un trust de media sponsorizat de guvernul de la Moscova, atenţiona, înaintea vizitei, că Merkel se duce la Chişinău "cu planurile sale federaliste". Articolul dă puţine şanse de izbândă planului german, "aşa cum a fost cazul a 90% dintre planurile UE pentru vecinii din Est". Motivul eşecului ar fi "transferul simplist al modelului vest-european la un stat post-sovietic şi rusofobia".
Pentru rezolvarea problemei transnistrene Rusia nu are soluţii, iar federalizarea Moldovei ar însemna că Moscova ar fi obligată să-şi retragă trupele din Transnistria, în condiţiile în care România este membră a NATO, iar Moldova este tot mai deschisă spre UE. O poziţie fermă în faţa Rusiei este esenţială pentru Berlin, în condiţiile în care cooperarea cu Rusia este importantă, dacă nu vitală, pentru menţinerea unei economii puternice.
Relaţiile germano-ruse În cifre
n Rusia este a patra piaţă de desfacere ca mărime pentru Germania.
n Comerţul dintre cele două state s-a cifrat la 70 miliarde euro anul trecut, potrivit Deutsche Welle.
n Pentru Rusia, Germania este al treilea mare partener comercial, după Olanda şi China.
n E.ON, principalul grup german de utilităţi, primeşte un sfert din livrările de gaze naturale din Rusia şi este cel mai mare client european pentru monopolul rus al exporturilor de gaze naturale, Gazprom. Profitul net al E.ON a crescut de peste trei ori în prima jumătate a anului, în parte datorită unui acord privind preţul gazelor încheiat cu Gazprom, scrie Thomson Reuters.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
