Randamentul obligaţiunilor guvernamentale a urcat în prima parte a zilei cu 0,52 puncte procentuale, la 11,039%, faţă de un randament de sub 9% înregistrat săptămâna trecută, potrivit MarketWatch.
Costul la care Grecia se împrumută pe pieţele internaţionale a început să crească imediat după anunţarea rezultatelor alegerilor parlamentare de duminică, câştigate de partidul de extremă stângă Syriza, condus de Tsiparis.
Noul guvern format de Tsiparis a prezentat deja o serie de măsuri menite să încheie o perioadă prelungită de austeritate, precum creşterea salariului minim şi reangajarea mai multor salariaţi care au fost concediaţi după declanşarea crizei economice şi financiare.
De asemenea, premierul elen a anunţat intenţia de a renegocia termenii unui pachet de finanţare în valoare de 240 miliarde de euro semnat cu UE, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional şi a sistat două importante programe de privatizare din cadrul programului convenit cu partenerii externi.
Agenţia de evaluare financiară Standard&Poor’s a pus ratingul Greciei pentru datoria suverană sub supraveghere negativă şi a avertizat că ar putea să-l retrogradeze, dacă noul guvern nu ajunge la un acord cu creditorii săi pentru a continua să primească sprijin financiar.
"Considerăm că unele dintre politicile economice şi bugetare pe care le promovează noul guvern grec sunt incompatibile cu cadrul convenit de guvernul precedent şi creditorii oficiali ai Greciei", se arată într-un comunicat al S&P.
Ratingul de ţară atribuit Greciei de către S&P este B, aflat în categoria nerecomandată pentru investiţii.
Temerile că Grecia ar putea renunţa la reformarea sistemului fiscal au dus şi la scăderea acţiunilor pe bursa de la Atena. Principalul indice al pieţei a închis miercuri în coborâre cu 9,2%, în timp ce titlurile băncilor elene au înregistrat scăderi de peste 25%.
Joi, bursa de la Atena a recuperat o parte din pierderi, iar în jurul orei 12:00 (ora României) principalele acţiuni erau în urcare cu 3,33%.
