În decembrie 2012, guvernul maghiar semna un acord de parteneriat strategic cu retailerul britanic Tesco. Era al zecelea astfel de parteneriat încheiat de guvern cu o companie multinaţională, unul concentrat pe pregătirea vocaţională şi pe creşterea numărului de furnizori locali.
La patru ani de la acord, angajaţii Tesco din Ungaria ameninţă cu o formă unică de protest dacă discuţiile cu managementul pentru majorarea salariilor eşuează: vor umple magazinele cu cărucioare de cumpărături goale în aşa fel încât clienţii să nu poată intra. Deficitul de personal îi încurajează să ceară bani mai mulţi, pe ei şi pe salariaţii din diverse alte sectoare.
Guvernul maghiar a încheiat nenumărate parteneriate „strategice“ cu companii străine. Doar câteva nume mai recente: Takata, Telenor, Henkel, British Telecom, Thyssenkrupp, Grundfos, Delphi, Lego şi chiar Bank of China. Nu încape îndoială că giganţi precum Audi şi Mercedes, cu impulsul dat industriei auto în special şi industriei în general, sunt parteneri strategici. Aceste companii creează zeci de mii de locuri de muncă. Până la sfârşitul anului 2014 cele 52 de companii care semnaseră până atunci parteneriate strategice cu guvernul maghiar creaseră 14.000 de locuri de muncă, după cum anunţa cu mândrie ministrul comerţului şi afacerilor externe Peter Szijjarto. Locuri de muncă sunt, chiar prea multe. Populaţia în scădere din cauza emigraţiei nu poate acoperi cererea în creştere.
Acest lucru încurajează salariaţii giganţilor precum Audi, Mercedes şi Tesco să ceară remuneraţii mai mari, la standarde occidentale, neacoperite de parteneriatele strategice. Creşterile salariului minim promise de guvern nu-i liniştesc pe muncitori. Grevele şi protestele au ajuns de domeniul cotidianului în Ungaria.
Despre aceste companii- partenere ale guvernului publicaţia NÈpszabads·g scria tot în 2014 că transferă în afara ţării o mare parte din profiturile obţinute acolo. Investigaţia publicaţiei a descoperit că în anul anterior 90 din cele mai mari 100 de dividende au fost transferate în afara ţării de companii. Audi Hungaria Motor figura în capul listei, cu profituri de 900 de miliarde de forinţi (trei miliarde euro) acumulate în zece ani scoase din Ungaria. Pe locurile trei, patru şi cinci s-au situat subsidiare locale ale General Electric.
Lucrătorii comerciali de la Tesco sunt nemulţumiţi că angajatorul lor nu le-a majorat salariile de la creşterea obligatorie din ianuarie, scrie Budapest Business Journal.
Penuria de forţă de muncă este o problemă uriaşă în sectorul de retail din Ungaria şi nu poate fi rezolvată decât prin creşterea salariilor, spune JÛzsef Sz·ling, preşedintele Sindicatului Angajaţilor din Retail. Numărul salariaţilor din retailul maghiar depăşeşte 250.000, dar sectorul ar avea nevoie de încă 20.000, explică Sz·ling pentru ziarul Magyar Nemzet. Ameninţările angajaţilor Tesco cu greva sunt mai vechi. Anul trecut, în luna mai, în urmă unor astfel de avertismente, compania a promis majorări ale salariilor cu 11-24%. Aceasta pentru ca în iulie presa să scrie că 500 de salariaţi pleacă de la Tesco după ce retailerul le-a oferit posturi noi, mai slab plătite dar cu responsabilităţi mai mari, în cadrul unui proces de restructurare.
În unele sectoare, penuria de forţa de muncă este atât de gravă încât angajatorii recurg la măsuri care puteau fi considerate în urmă cu câţiva ani de domeniul fantasticului. Penuria a ajuns la şoferii autobuzelor companiei de transport public din Budapesta BKV, scrie portalul de ştiri PÈnzcentrum. În timp ce vârsta medie a şoferilor de autobuze din Ungaria este de 46 de ani, plecările din sector sunt masive. Vara trecută 111 şoferi au plecat. Ca rezultat, BKV oferă un salariu lunar net de 200.000 de forinţi (circa 650 de euro). Spre comparaţie, venitul mediu după standardele naţionale era în aprilie de 201.500 de forinţi dacă sunt excluse beneficiile fiscale pentru familie, şi de 209.300 de forinţi dacă sunt incluse aceste beneficii.
Se pare că BKV este atât de disperată să găsească şoferi încât, potrivit unor anunţuri de angajare, este dispusă să primească şoferi cu permisul din categoria C pentru maşini de pasageri. Dacă aceştia se angajează, vor primi pregătire pentru conducerea autobuzelor. Orele de instruire vor fi plătite, iar şoferii vor primi bonus bonuri de masă şi călătorii gratuite în Budapesta, pentru ei şi pentru două rude.
Şi angajaţii acestei companii ameninţau în primăvară cu greva pentru a obţine salarii mari mari. Sindicatele susţin că au căutat să obţină creşteri de doar 30% în ultimii trei ani.
Anul trecut şoferii operatorului naţional de autobuze Volan făceau grevă după eşuarea discuţiilor privind majorarea salariilor. Anul trecut şi personalul medical a ieşit în stradă.
Datele statistice arată că în perioada ianuarie-aprilie salariile reale au crescut cu 9,2% în Ungaria, la o accelerare a inflaţiei la 2,5%. Salariul minim s-a majorat cu 15%, iar salariul minim garantat cu 25%. În 2016, salariul real a urcat cu 7,4%, la o inflaţie de 0,4%.
Salariile mai mari ar avea ca scop atragerea persoanelor care s-au dus să-şi găsească de muncă în străinătate şi a muncitorilor străini vorbitori de limbă maghiară. Mulţi analişti spun că aceste mutări au venit prea târziu. "Nu vor face ca mai mulţi oameni să revină pe piaţa muncii, pentru aceasta este nevoie de modernizarea sistemului educaţional şi de schimbări înpersonalul de la stat", a spus pentru Reuters Peter Virovacz, analist la ING Bank. Anul trecut, guvernul s-a confruntat şi cu proteste masive din partea profesorilor.
La începutul anului, guvernul a redus impozitul pe profitul companiilor de la 10% la 9%, cel mai redus nivel din UE, după cum se laudă oficialii de la Budapesta. Taxa redusă se aplică profiturilor de până la 500 de milioane de forinţi. Peste acest prag se aplică un impozit de 19%.
