Dacă pentru Rezerva Federală americană şi pentru Banca Angliei problema este când să renunţe la politicile monetare neconvenţionale şi să înceapă să ridice dobânzile pentru a avea o creştere economică sănătoasă, BCE abia şi-a început incursiunea în politicile neconvenţionale.
Anul trecut a demonstrat, prin retragerile de capital şi deprecierea monedelor unor economii emergente, cât de vătămătoare sunt dezechilibrele create de strategiile marilor bănci centrale.
Economia zonei euro este vulnerabilă la şocuri în condiţiile în care a încetinit până la stagnare în cel de-al doilea trimestru, iar conflictul comercial şi politic al Occidentului cu Rusia riscă să amplifice turbulenţele economice.
Printre participanţii la simpozionul de la Jackson Hole, găzduit de la prima ediţie, în 1978, de Federal Reserve Bank of Kansas City, figurează miniştri de finanţe, academicieni, experţi în economie şi finanţe şi jucători de top de pe scena financiară.
Draghi din zona euro
Dacă în SUA preşedintele Fed Janet Yellen trebuie să fie atentă să pornească ciclul majorărilor de dobândă la timp pentru a nu supraaccelera inflaţia, anul acesta BCE condusă de italianul Mario Draghi are de înfruntat pericolul deflaţionist, care, dacă se va concretiza, poate aduce zona euro într-o nouă criză.
Unii analişti, precum Wolfgang Münchau de la financial Times, spun că BCE a ajuns în această situaţie deoarece s-a bazat pe un model economic neperformant şi pe informaţii înşelătoare. Astfel, instituţia pare că este luată de fiecare dată prin surprindere de încetinirea inflaţiei. Münchau susţine că BCE ar fi trebuit să reducă dobânzile la 0% mai devreme şi să ruleze un program de achiziţii de active, aşa cum au făcut Fed şi Banca Angliei pentru a susţine creşterea economică. În schimb, BCE a ales să majoreze temporar dobânzile în 2008 şi 2011, când consiliul guvernator al băncii aştepta o revenire care n-a venit niciodată. De asemenea, banca centrală a zonei euro a greşit când a promis că va cumpăra obligaţiuni de pe pieţele secundare. Promisiunea a ajutat piaţa datoriilor să-şi revină şi a temperat criza din zona euro, însă i-a făcut pe unii lideri europeni să se culce pe o ureche. Mateo Renzi, premierul Italiei, este unul dintre ei.
Yellen din SUA
Referitor la SUA, într-un sondaj de opinie realizat de The Wall Street Journal, 30 de economişti au spus că se tem că Fed a aşteptat prea mult înainte să majoreze dobânzile pe termen scurt. Doar trei dintre repondenţi au afirmat că banca centrală americană a acţionat prea devreme. După ce ediţia de anul trecut a summitului de la Jackson Hole s-a concentrat pe „Dimensiunile globale ale politicilor monetare neconvenţionale“, cea de anul acesta are ca temă „reevaluarea dinamicilor pieţei muncii“, exact ceea ce o interesează pe Yellen deoarece Fed a legat strategia de politică monetară de revitalizarea pieţei muncii, importantă deoarece cheltuielile consumatorilor reprezintă coloana vertebrală a economiei americane.
Datele arată că situaţia de pe piaţa muncii din SUA se îmbunătăţeşte rapid, chiar dacă PIB-ul îşi revine neechilibrat, iar un număr tot mai mare de analişti cred că economia a devenit vulnerabilă la inflaţie, iar pieţele financiare la supraîncăzire din cauza dobânzilor aproape de zero şi a sutelor de miliarde de dolari ieftini cu care Fed a hrănit pieţele în criză. Câţiva oficiali ai Fed cred că instituţia ar trebui să ridice costurile de finanţare. „Ideea că Fed ar putea întârzia este puternică. Oamenii au motive să se îngrijoreze“, crede James Bullard, preşedintele Federal Reserve Bank of St. Louis. Cei mai mulţi oficiali ai Fed cred că dobânzile vor începe să crească de anul viitor. Mulţi jucători de pe piaţă văd ca punct de pornire mijlocul anului 2015. Deciziile Fed sunt importante deoarece multe dintre băncile centrale îi urmează exemplul. Dacă Yellen aşteaptă, şi celelalte bănci centrale vor aştepta.
Ediţia de anul trecut a simpozionului s-a ţinut în prin sezon de turbulenţe financiare. Rupia indiană parea scăpată de sub control, lira turcească se depreciase la cel mai redus nivel din istorie, iar valutele altor economii emergente asiatice băteau record negativ după record negativ din cauza spargerii bulei umflate mai ales cu bani americani ieftini.
Carney din Anglia
Legat de Marea Britanie, un alt pionier al politicilor monetare neconvenţionale, pieţele financiare mizează pe februarie ca luna în care Banca Angliei va începe să majoreze dobânzile. Însă astfel de perspective depind, ca şi în SUA, de evoluţiile de pe piaţa muncii, unde pe de o parte, salariile reale scad şi productivitatea este slabă, iar pe de alta şomajul se reduce, numărul angajaţilor creşte şi numărul angajaţilor cu normă parţială a explodat. Cu alte cuvinte, evoluţiile de pe piaţa muncii sunt incerte. Guvernatorul Băncii Angliei Mark Carney a trimis masaje mixte, indicând că va întârzia majorarea dobânzilor până când salariile încep să urce şi declarând ulterior că s-ar putea să nu aştepte până atunci. Între timp economia creşte, iar unii analişti se tem că aceasta se întâmplă din cauza unei bule speculative imobiliare nesustenabile.
Foto: Preşedintele BCE Mario Draghi (stânga), cel al Rezervei Federale Americane Janet Yellen şi guvernatorul Băncii Angliei Mark Carney vor fi eroii show-ului financiar pe care-l va găzdui săptămâna aceasta cocheta staţiune montană americană Jackson Hole
