Guvernul populist din Italia devine spaima numărul unu în zona euro: Companiile se tem că vor produce un „Italexit“, nemţii că vor aduce o nouă criză financiară şi elveţienii că le vor arunca în aer francul

21 iun 2018 Autor: Bogdan Cojocaru

Premierul italian Giuseppe Conte (centru), care propune relaxare fiscală şi retragerea sancţiunilor contra Rusiei, alături de ministrul de interne Matteo Salvini (stânga), care a descris euro ca fiind „o crimă împotriva umanităţii“, şi ministrul economiei Luigi Di Maio.

♦ Nivelul până la care a urcat populismul în Italia şi direcţia pe care această ţară supraîndatorată ar putea-o lua sub ghidajul partidelor eurosceptice şi antisistem spre ieşirea din zona euro trezesc temeri reale în boardurile companiilor din întreaga lume. Aceleaşi temeri au început să influenţeze strategiile băncilor centrale şi proiecţiile de creştere economică din Europa.

Contrele pe care noul guvern italian le pune politicilor comunitare, mai nou în ceea ce priveşte refugiaţii, au trezit temeri în boardurile com­paniilor că Italia, a treia economie ca mărime din zona euro, va alege să renunţe la euro, arată sondajul CNBC Global CFO Council. 

Italia are un guvern populist de extremă dreapta care critică politicile UE privind imi­graţia, cheltuielile publice, acordurile comerciale, agricultura şi sancţiunile contra Rusiei.

CNBC Global CFO Council, un sondaj trimestrial, a găsit că aproape 77% din directorii financiari participanţi sunt „întru câtva îngrijoraţi“ că Italia se va deconecta de la euro. CNBC Global CFO Council reprezintă unele dintre cele mai mari companii private şi publice din lume. Doi din trei directori financiari apreciază că un exit italian le va afecta negativ companiile în următoarele şase luni. Circa 90% din ei cred că abandonarea euro de către Italia va avea efecte negative asupra economiei europene.

Ieri, politica din Italia a revenit în centrul atenţiei investitorilor după numirea a doi eurosceptici în comisii parlamentare importante care se ocupă cu politicile economice. Yieldurile obligaţiunilor guvernamentale italiene au crescut accentuat, iar principalul indice al bursei de acţiuni a scăzut, tras în jos de acţiunile băncilor, scrie Financial Times. 

Italia este un caz special în zona euro. Face parte din economiile sudice supraîndatorate însă,  spre deosebire de Grecia, Spania şi Portugalia, s-a ferit de reforme în timpul şi după criza datoriilor suverane.

Italia nu a reuşit să-şi alinieze creşterile salariale cu productivitatea, nici chiar  după introducerea unui controversat pachet de reforme pentru piaţa muncii în 2015. Economia italiană înregistrează printre cele mai slabe creşteri economice din zona euro.

Actualul guvern antisistem intenţionează să majoreze cheltuielile publice cu toate că are cea mai mare datorie din regiune după cea a Greciei (raportată la PIB), notează Bloomberg. „O confruntare zgomotoasă cu UE ar crea două mari riscuri. În primul rând, disputa şi comentariile fără perdea ale liderilor europeni despre situaţia bugetară a Italiei, la care se adaugă retrogradările venite din partea agenţiilor de rating îi pot face pe investitorii italieni şi străini să se retragă“, apreciază Holger Schmieding, economistul-şef al Berenberg Bank. „Apoi un conflict major poate aduce ieşirea din zona euro pe agenda politică a Italiei. În acest context, ar putea urma un exod al capitalului până când Italia ajunge în faţa a două alegeri dificile: revenirea la prudenţă sau printarea propriei modene cu credibilitate redusă.“

Francois Villeroy de Galhau, oficial al BCE şi guvernator al băncii centrale franceze, a ieşit la rampă spunând că Italia trebuie să-şi rezolve problema datoriei publice ridicate şi pe cea a şomajului cronic prin reforme naţionale, scrie Reuters.

„Politicile economice ale noului guvern sunt încă incerte. Fiecare din membrii zonei euro trebuie să respecte regulile pentru că toţi au acelaşi destin“, a spus francezul.

Incertitudinile care înconjoară Italia şi-au făcut loc în politica monetară a Băncii Naţionale a Elveţiei. Şocurile politice pornite din Italia au pus presiune pe euro şi au împins în sus francul elveţian, o monedă de refugiu în vremuri de criză. În cea mai recentă evaluare a politicii monetare, banca centrală menţionează că „având în vedere incertitudinile politice din Italia, credem că situaţia pe pieţele valutare rămâne fragilă.“ Banca notează că aprecierea din ultimul timp a francului a fost cauzată de turbulenţele din politica italiană, că riscurile pentru creşterea economică se accentuează şi că actuala politică monetară cu dobânzi negative şi disponibilitate de a interveni pe piaţa valutară „rămâne esenţială“. Banca se teme că un nou val de stres pe pieţe va împinge din nou în sus francul. Elveţia este o ţară exportatoare şi este esenţial pentru ea ca produsele sale să fie competitive ca preţ. Aprecierea francului face exporturile elveţiene mai scumpe.

Sunt şi alte motive care-l fac pe preşedintele Băncii Naţionale a Elveţiei Thomas Jordan să stea alert. Unul este posibilitatea tot mai mare de declanşare a unui război comercial mondial.

Principalele riscuri pentru economie sunt „evoluţiile politice din anumite ţări, posibile tensiuni internaţionale şi tendinţele protecţioniste“, a spus Jordan.

În Germania, institutul de cercetare economică Ifo şi-a redus drastic proiecţia de creştere pentru cea mai mare economie europeană la 1,8% pentru anul acesta şi următorul, de la 2,6% şi 2,1%, din cauza startului slab din acest an şi a creşterii riscurilor globale.

„Riscurile pentru economia germană au crescut semnificativ. Avantajele economice ale Germaniei sunt cu mult depăşite ca greutate de două pericole: criza euro 2.0 venită prin Italia şi un război comercial“, a explicat Timo Wollmershaeuser, economist la Ifo.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.06.2018

 
Cuvinte cheie:
Guvernul populist
, Italia
, zona euro
, Companiil
, criza financiara
, populism
, crestere economica
, banci
, politica monetara
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide