Business Internaţional

În capitalista Americă prinde forţă un nou curent economic: impunerea unor ţinte de creştere a PIB. Scopul este o economie mai stabilă

În capitalista Americă prinde forţă un nou curent...

Autor: Bogdan Cojocaru

03.06.2015, 21:00 1720

O idee parcă luată din agenda de lucru a Beijingului sau a vreunui alt guvern cu ambiţia de a aduce la maturitate o economie emergentă încinge spiritele în lumea academică din SUA: impunerea unei ţinte de creştere economică, de avans al PIB-ului nominal şi ajustarea politicilor ecomomice pentru a atinge acest obiectiv.

Ziarul Financiar argumentează de mult timp, şi are şi un program în acest sens, că România trebuie să ţintească o creştere economică de 5% pe an timp de un deceniu pentru a realiza convergenţa cu economiile occidentale, adică pentru a ajunge la standardele de viaţă din Vest. Planul este încurajat de lumea de business şi sprijinit de estimările unor instituţii internaţionale precum Banca Mondială.

În SUA, cea mai mare parte a academicienilor şi economiştilor care susţin impunerea unei ţinte de creştere a PIB-ului nominal au calculat că aceasta ar trebui să fie de 4-5%. Obiectivul trebuie urmărit de Rezerva Federală americană, care în prezent are dublul mandat de a ţine rata şomajului la nivel redus şi de a asigura stabilitatea preţurilor, ceea ce implică urmărirea unei ţinte de inflaţie (2%).

Ideea este că prin promisiunea că va face orice-i stă în putere pentru a aduce economia pe calea de creştere stabilită, Fed poate stimula încrederea populaţiei şi a oamenilor de afaceri în creşterea economică viitoare. Astfel de aşteptări pot încuraja populaţia să cheltuiască mai mult şi companiile să investească. De asemenea, o ţintă clară de creştere a PIB oferă băncii centrale mai mult spaţiu de manevră deoarece, spre exemplu, dacă i-a fi de folos accelerarea inflaţiei pentru a atinge obiectul de creştere a economiei nu va fi blocată de ţinta privind inflaţia, explică revista Politico. Criticii spun că tocmai „încrederea“, uşor de „înşelat“, este elementul vulnerabil al ideii.

 

Cel mai nou „fan“

Larry Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA şi fost economist-şef al Băncii Mondiale, este numele inclus cel mai recent pe lista economiştilor de top care promoveză sau susţin impunerea unei ţinte de creştere a PIB-ului nominal (James Bullard, un alt economist care susţine ideea, este preşedinte al Federal Reserve St. Louis). Summers pare să prefere ca Fed să urmărească mai degrabă creşterea economică decât o ţintă de inflaţie.

„Aş prefera orientarea către ţintirea unui anumit PIB nominal în locul majorării ţintei de inflaţie“, a spus Summers recent la o conferinţă în Berlin. Problema majorării ţintei de inflaţie de la 2% s-a pus din cauza persistenţei unei inflaţii slabe în ultimii ani. O ţintă mai mare de inflaţie ar permite Fed să micşoreze şi mai mult ratele de dobândă reale, spre exemplu de la -2% la -3%, pentru a stimula cererea şi a întări apărarea contra unei noi recesiuni.

Summers argumentează, într-o serie de răspunsuri date revistei Politico, că un obiectiv de creştere a PIB-ului nominal este preferabil unei ţinte mai mari de inflaţie din două motive. „Cu cât este mai slabă creşterea reală, cu atât mai jos va trebui să fie duse dobânzile reale, iar o ţintă privind PIB-ul nominal, spre deosebire de ţintele de inflaţie, garantează aceasta.“ Economistul şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorările legate de măsurarea inflaţiei. „O ţintă care nu depinde de ajustările la inflaţie are mai mult sens“, a adăugat el.

 

Este nevoie de o schimbare

Adoptarea unor ţinte privind creş­terea PIB-ului nominal ar fi ceva revoluţionar pentru Fed. Dezbaterile care înconjoară această idee izvorăsc din îngrijorările că banca centrală a Americii nu este suficient de puternică pentru a susţine o revenire economică solidă.

Fed a redus ratele dobânzilor de referinţă pe termen scurt sub 0%, dar aceasta nu a fost de ajuns pentru a duce economia departe de recesiune. De asemenea, Fed a folosit instrumente neconvenţionale de politică monetară precum ajustarea cantitativă (achiziţii de sute de miliarde de dolari de bonuri de Trezorerie şi de titluri financiare garantate cu ipoteci pentru reducerea dobânzilor pe termen lung). Acestea au ajutat, dar revenirea este încă slabă. Economia s-a contractat cu 0,7% în primul trimestru.

Adoptarea unor ţinte privind creş­terea PIB nu ar aduce băncii centrale mai multe instrumente, dar i-ar permite să le folosească mai agresiv pe cele pe care le are la dispoziţie.

PIB-ul nominal a crescut cu aproximativ 4% în ultimii cinci ani. Cu o ţintă de 5%, Fed ar fi trebuit probabil să relaxeze şi mai mult politica monetară, poate prin achiziţii şi mai mari de active. Dacă inflaţia ar fi accelerat brusc, creşterea PIB-ului nominal, prin definiţie, ar fi accelerat şi ea, caz în care Fed ar fi trebuit să înăsprească politica monetară. În ambele cazuri, spun cei care propun introducerea de ţinte de creştere, Fed ar fi creat un mediu macroeconomic mai stabil.

 

Economiile emergente

Jeffrey Frankel, specialist în economie al Universităţii Harvard, crede că urmărirea unor ţinte de creştere a PIB-ului nominal ar fi o soluţie mult mai bună pentru economiile emergente decât pentru cele industrializate. Aceste economii sunt lovite mult mai des de şocurile fluctuaţiilor preţurilor produselor importate şi exportate, şi prin urmare le este mai greu să controleze inflaţia. De asemenea, economiile lor simt mai dur şocurile produse industriei şi agriculturii de dezastrele naturale, de turbulenţele sociale şi de volatilitatea productivităţii, scrie Frankel pentru Project Syndicate. Avantajul unei ţinte de creştere a PIB este acela că şocurile se reflectă echilibrat în producţie şi inflaţie şi nu doar în producţie. O bancă centrală a unei economii emergente, unde încrederea este un factor important pentru atragerea investiţiilor, îşi poate face astfel planuri mai credibile.

Investitorii pot „ierta“ mai repede ratarea unei ţinte, spre exemplu de inflaţie, de către o bancă centrală a unei economii mature, dar nu pot ignora eşecurile unei economii care încă îşi caută locul pe scena globală.

 

Proiectul ZF România 5%

Ca orice ţară emergentă, şi una săracă după standardele europene, România are nevoie de un plan economic pe termen lung, iar Ziarul Financiar a dat anul trecut startul proiectului „România 5% creştere economică“ pentru a mobiliza companiile şi oamenii de afaceri autohtoni să participe la crearea unei platforme de lansare economică. Scopul este găsirea măsurilor necesare pentru a asigura convergenţa economiei româneşti cu cele vestice până la sfârşitul deceniului.

Iar soluţiile, propuse de lumea de business, nu s-au lăsat aşteptate. Oamenii de afaceri şi economiştii cer, printre altele, reindustrializarea României, încurajarea investitorilor autohtoni, în condiţiile în care după 1989 eforturile statului s-au orientat mai ales spre atragerea prin diverse facilităţi a investitorilor străini, dezvoltarea sectorului IT prin încurajarea tinerilor să studieze în acest domeniu, încurajarea românilor care lucreazî în străinătate să-şi deschidă afaceri acasă, continuarea luptei împotriva evaziunii fiscale şi a corupţiei la toate nivelurile, creşterea gradul de colectare a impozitelor, debirocratizarea proceselor prin care o companie obţine sprijin de la stat pentru a crea noi locuri de muncă, angajarea în regim part time a pensionarilor care doresc să mai muncească, investiţii în infrastructură şi responsabilizarea miniştrilor.

Într-un interviu acordat ZF, Laura Tuck, vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa, a explicat că România are nevoie să stimuleze creşterea economică până la rate de 5-6% pentru a ajunge la nivelul de trai existent la nivel european, astfel că trebuie să continue reformele structurale şi să menţină cadrul macroeconomic prudent. Ea a sugerat că primul lucru pe care România trebuie să-l facă este să îmbunătăţească managementul sectorului public, să îmbunătăţească atât calitatea cheltuielilor publice, cât şi absorbţia fondurilor europene. O altă direcţie ar fi îmbunătăţirea mediului de afaceri astfel încât să fie mai uşor pentru o companie să înceapă un business şi să-l închidă. Totodată, trebuie îmbunătăţită funcţionarea pieţei proprietăţii, reforma în domeniul intabulării şi cadastrului, precum şi funcţionarea pieţei financiare şi a pieţei energiei. În plus, este nevoie de investiţii în educaţie pentru a îmbunătăţi calitatea forţei de muncă, productivitatea. Până acum România nu a reuşit să aibă o creştere economică echilibrată, ci a avut o creştere bazată preponderent pe un singur pilon: înainte de criză consumul, acum exporturile. În timp ce investiţiile au rămas pionul sacrificat.

 

Larry Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA şi fost economist-şef al Băncii Mondiale: „Aş prefera orientarea către ţintirea unui anumit PIB nominal în locul majorării ţintei de inflaţie. O ţintă care nu depinde de ajustările la inflaţie are mai mult sens.“

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO