Dezbaterile se încing şi primii entuziasmaţi sunt politicienii, iar primele îngrijorate sunt companiile.
Cehia a pornit din comunism în cursa de maturizare economică cu avantajul unei iniţiative antreprenoriale puternice şi al unei culturi de business dezvoltate pentru a ajunge, în 2006, în rândul economiilor pe care Banca Mondială le consideră dezvoltate. Cehia şi-a încheiat tranziţia spre economia de piaţă în anii 1990 şi a devenit o economie deschisă, dependentă puternic de exporturi. Cehia a intrat în UE în 2004, după un referendum în care la această cauză au aderat peste 77% din alegători. De atunci, Cehia a devenit una dintre ţările care au profitat cel mai mult de piaţa unică. Între 2004 şi 2007, venitul naţional brut explimat în preţuri constante a crescut cu 37%, potrivit think tank-ului Bruegel.
„Cel mai probabil, apartenenţa la UE a jucat un rol important în creşterea venitului naţional“, explică Zsolt Darvas, analist la Bruegel.
„Îmbunătăţind instituţiile pieţei şi protecţia drepturilor de proprietate, atrăgând investiţii străine care au adus tehnologii noi şi pregătire managerială şi, poate, fondurile europene, toate acestea au sprijinit dezvoltarea infrastructurilor importante şi a competitivităţii“, a precizat Darvas. Cehia a crescut în umbra Germaniei. Skoda, o subsidiară cehă a Volkswagen, este cel mai mare angajator industrial al ţării. Skoda este şi cea mai mare companie din Cehia în funcţie de venituri. Urmează în clasament CEZ, companie cehă de energie şi furnizor internaţional de utilităţi, AGROFERT, conglomerat ceh cu operaţiuni în domeniul agricol, chimic, alimentar, al construcţiilor, logisticii, energiei, lemnului, presei în UE şi China, compania de energie Energeticky a prumyslovy holding şi FOXCONN, producător taiwanez de electronice. Skoda şi FOXCONN sunt printre cei mai mari exportatori ai Cehiei. Prin urmare, economia cehă este vulnerabilă la tot ce înseamnă bariere comerciale, inclusiv la Czexit.
Cei mai mari investitori străini ai Cehiei sunt din UE. În 2016, anul pentru care Banca Naţională a Cehiei are cele mai recente date, ponderea investitorilor europeni în totalul investiţiilor străine din Cehia era de aproape 94% (pondere de 87% pentru investiţiile venite din ţările UE, faţă de 84% în anul 2000). Cele mai multe investiţii au venit din Olanda (23%), Germania (14%) şi Luxemburg (12%). Datorită politicil fiscale mai permisive decât în alte părţi, Olanda şi Luxemburg sunt ţări folosite de companii pentru gestionarea cashului.
Cehia are şi campioni naţionali puternici. Un studiu al firmei de consultanţă Bisnode sugerează că dominaţia companiilor cu capital străin în economia cehă scade în ultimii ani, scrie Radio Praha. Astfel, companiile străine au o pondere de 37% în capitalul de bază al companiilor din Cehia, cel mai redus nivel de după 2011. Aceasta înseamnă că la nivel de business dependenţa Cehiei de capitalul străin se diminuează. Însă economia în sine este dependentă de pieţele externe. Exporturile de bunuri şi servicii reprezintă circa 80% din PIB (faţă de 94% în Slovacia şi 89% în Ungaria). Circa 84% din exporturi se duc în UE, iar peste 60% în zona euro. Germania absoarbe peste 30% din exporturile cehe.
Economia cehă creşte sănătos, atât de puternic (4,5% anul trecut, cu cea mai redusă rată a şomajului din UE) încât producătorii cer mână de lucru străină. Însă salariul mediu este la o treime din cel din, spre exemplu, Germania. Iar cehii nu privesc cu ochi buni refugiaţii, o posibilă sursă de forţă de muncă. Comisia Europeană are un plan privind distribuirea pe ţări a refugiaţilor, însă Praga i se opune. Datele poliţiei arată că numărul străinilor care muncesc ilegal în Cehia creşte, potrivit cotidianului Hospodarske noviny. Anul trecut au fost expulzaţi peste 3.000 de muncitori ilegali, de opt ori mai mulţi decât în 2013. În aceste condiţii, entuziasmul pentru UE în Cehia este redus. Politicienii profită. Preşedintele ţării Milos Zeman şi predecesorul său eurosceptic Vaclav Klaus au minimalizat importanţa apartenenţei ţării la UE, scrie Handelsblatt. Zeman încurajează ideea de referendum privind ieşirea Cehiei din UE. Partidul care conduce ţara de la alegerile din octombrie, Acţiune pentru Cetăţenii Nesatisfăcuţi (ANO), nu a dat oficial undă verde referendumului, dar liderul său, populistul miliardar Andrej Babis, este critic la adresa UE. Partidul comunist ageează ideea de referendum, la fel şi omul de afaceri ceho-japonez Tomio Okamura, care a fondat şi conduce formaţiunea radicală de dreapta Libertate şi Democraţie Directă. Bogdan Cojocaru
Poziţia lui Babis la putere este precară. ANO nu are majoritate în parlament şi de aceea va trebui să-şi caute un partener: comuniştii, social-democraţii sau antieuropenii Democraţie Directă.
Liderii din afaceri trag semnale de alarmă. „Nu vedem în Czexit o posibilitate viabilă pentru îmbunătăţirea condiţiilor existente“, spune Milan Slachta, CEO al subsidiarei cehe a Bosch.
„Niciunul dintre iniţiatorii dezbaterii nu a spus clar ce ar însemna Czexit-ul pentru ţară în ceea ce priveşte economia, societatea şi politica internaţională“, explică Jorg Mathew, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Ceho-Germane.
Aproape 80% din companiile cu baza în Cehia sunt neliniştite de dezbaterile despre referendumul privind ieşirea ţării din UE, arată un sondaj efectuat de camera de comerţ. La studiu au participat 150 de companii, iar 28% au răspuns că în caz de Czexit ar lua în considerare plecarea din ţară. Aproape jumătate dintre participanţi apreciază că dacă iese din UE, Cehia va ajunge pe o poziţie slabă în negocierile pentru acorduri comerciale internaţionale. În februarie, Josef Stredula, preşedintele Confederaţiei Cehe a Uniunilor Sindicale, a avertizat că Czexit-ul ar aduce la colaps multe sectoare. Industria are o pondere de 30% în PIB, una dintre cele mai mari cote din UE.
