Bazându-se pe răspunsul trimis săptămâna trecută de guvernul Ungariei către Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană, premierul Victor Orban a afirmat că s-ar putea ajunge la un acord cu creditorii internaţionali.
Pe de altă parte, Antal Rogan, liderul partidului de guvernământ, a spus că mai degrabă menţin taxele speciale asupra băncilor şi asupra anumitor industrii decât să semneze un acord cu creditorul internaţional, în cazul în care ţara primeşte un ultimatum.
"Un singur scenariu ar ameninţa un acord cu FMI, şi acela ar fi creşterea poverii asupra gospodăriilor în loc de taxarea băncilor", a spus Rogan, citat de Bloomberg, adăugând că Ungaria are nevoie de taxa asupra băncilor şi companiilor multinaţionale deoarece nivelul datoriei publice este foarte ridicat.
"Nu trebuie să fim imediat de acord, însă trebuie să ajungem la un consens în scurt timp pentru a ne putea concentra asupra unor aspecte mai importante", a spus parlamentarul în privinţa unui ajutor financiar de la FMI, adăugând că guvernul vrea un "acord raţional".
Potrivit declaraţiei FMI de luna trecută, Ungaria trebuie să renunţe la taxele speciale menite să acopere "găurile" bugetare şi ar trebui să creeze un mediu de afaceri "mai prietenos" pentru a stimula creşterea economică şi pentru ca finanţarea bugetului să fie sustenabilă.
Negocierile dintre Ungaria şi FMI vor fi reluate cel mai probabil în a doua jumătate a lunii octombrie, astfel cele două părţi vor ajunge la un acord privind ajutorul financiar cel mai curând în noiembrie, conform declaraţiei ministrului delegat pentru negocierile cu creditorii internaţionali Mihaly Varga.
Rogan a afirmat că va anunţa în cursul zilei de astăzi propunerile guvernului pentru reducerea deficitului bugetar, acestea fiind incluse şi în scrisoarea trimisă la FMI de către cabinet.
Ungaria, cea mai îndatorată ţară est-europeană membră a Uniunii Europene, poartă discuţii de negociere cu creditorii internaţionali de 11 luni, guvernul cerând ajutor financiar în luna noiembrie a anului trecut, când calificativul de credit al ţării a fost redus la nivelul "junk".
Negocierile privind un împrumut de 15 miliarde euro au fost amânate de nenumărate ori din cauza refuzului premierului de a îndeplini condiţiile legale şi economice impuse de FMI şi UE.
Pentru a acoperi "găurile" din buget, guvernul a recurs la impunerea unei taxe speciale asupra băncilor şi companiilor din domeniul energetic, retail şi al telecomunicaţiilor.
Această măsură, împreună cu naţionalizarea fondurilor de pensii private obligatorii, au afectat încrederea investitorilor, au redus investiţiile şi au dus economia ungară către a doua recesiune din ultimii patru ani.
Ce spune premierul Viktor Orban
Orban a declarat că vrea să semneze un acord cu FMI care să ajute Ungaria să meargă în continuare pe drumul pe care l-a ales, însă nu a precizat când crede că va avea loc acest lucru, notează Portfolio.
În plus, premierul a menţionat că acordul semnat în 2008 cu FMI şi UE a fost "alarmant" pentru că administraţia anterioară a acordat 600 miliarde forinţi (2,1 miliarde euro) pentru salvarea băncilor, care sunt deţinute în principal de investitori străini, şi din această cauză au fost reduse pensiile, salariile şi beneficiile sociale.
"Un aspect important al politicii Ungariei se referă la faptul că noi implicăm instituţiile financiare şi marile companii în împărţirea poverii crizei financiare pentru ca aceasta să nu cadă doar pe umerii populaţiei", a spus Orban. El a confirmat că nu reduce salariile, pensiile şi alocaţiile pentru familii.
Aderarea Ungariei la zona euro
Referitor la intrarea Ungariei în zona euro, premierul a spus că "zona euro nu mai este ce a fost" atunci când ţara lui s-a alăturat Uniunii Europene în 2004 şi de aceea guvernele statelor care fac parte din bloc au tot dreptul să pună la îndoială dacă vor să fie şi membre ale "acestei noi uniuni monetare". Orban a atras atenţia că introducerea în Constituţie a articolului referitor la faptul că forintul este moneda naţională a fost o măsură de precauţie.
"Dacă o ţară ar vrea să se alăture zonei euro, atunci Constituţia ar trebui modificată. Iar pentru acest lucru ai nevoie de o majoritate de două treimi. În consecinţă, oamenii pot fi siguri de un lucru: fără susţinerea deciziei de către două treimi în parlament, nimeni nu poate adera la uniunea monetară", a afirmat premierul ungar.
Ungaria ar putea să nu facă parte din Uniunea Bancară
Ungaria va încerca, cel mai probabil, să obţină o clauză de exceptare (opt-out) de la participarea la o autoritate de supraveghere bancară la nivelul UE, pentru că statele membre care nu sunt în zona euro vor avea un rol "inferior", a afirmat Karoly Szasz, preşedintele autorităţii ungare de reglementare a pieţei financiare, citat de Bloomberg. Szasz a menţionat că în cazul în care Ungaria alege să nu facă parte din Uniunea Bancară, atunci aceasta va trebui să îşi consolideze cadrul de reglementare a pieţei financiare şi ar putea lua în considerare o fuziune între banca centrală şi autoritatea de supraveghere a sectorului financiar.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
