Nimic nu pare să stea cu adevărat în calea motorului de creştere al economiei Turciei: consumatorul local, care-şi upgradează telefonul mobil, cumpără o a doua locuinţă şi cheltuie foarte mult pe credit, scrie Financial Times.
Cererea internă contribuie cu aproape două treimi la creşterea PIB-ului Turciei, iar în pofida anilor în care a promis să reducă treptat dependenţa economiei de consum, preşedintele Recep Tayyip Erdogan nu face din iulie decât să ambaleze acest motor. Acesta a facilitat plata ratelor la cardurile de credit, a criticat banca centrală că nu reduce dobânzile mai rapid, i-a numit pe bancherii privaţi „trădători“ pentru că nu reduc dobânzile creditelor ipotecare, iar aceştia le-au redus imediat, şi le-a reamintit subalternilor săi că se aşteaptă ca Turcia să înregistreze o rată de creştere de cel puţin 4% până la sfârşitul anului.
Acest lucru reprezintă atât o oportunitate, cât şi un pericol pentru economie, precum şi pentru firmele locale şi internaţionale care se bat pe o parte din venitul pe cap de locuitor de aproximativ 10.000 de dolari al turcilor de rând. De fiecare dată când economia turcă se încălzeşte, deficitul său de cont curent creşte, generând avertismente privitoare la necesităţile nete anuale de finanţare externă.
Însă de fiecare dată când economia ţării înregistrează performanţe peste cele ale surorilor sale din grupul Bric sau Mint, cei aflaţi în căutare de chilipiruri îi susţin piaţa de acţiuni.
Investitorii sunt îngrijoraţi în legătură cu riscurile existente, spune Jonathan Friedman, analist la Stroz Friedberg, însă care sunt alternativele? “Celelalte pieţe emergente mari, Rusia, Brazilia, Iranul, prezintă şi mai multe probleme. Investitorii sunt conştienţi că Turcia trece prin vremuri grele, însă se uită la dimensiunea bazei de consumatori şi găsesc ţara găsesc atractivă”.
Potrivit lui Friedman, consumatorii turci sunt sofisticaţi şi interesaţi de mărcile şi bunurile occidentale.
Şi totuşi, retailerii nu au reuşit încă să-şi dea seama cu ar putea vinde bunuri în mod profitabil turcilor după metode occidentale.
Michael Weiss, managing partner la AT Kearne, spune că un semn că piaţa ar putea fi suprasaturată sau consumatorii prea îndatoraţi este faptul că în pofida unei majorări cu 30% a salariului minim consumul stagnează.
Pentru guvern, să-i facă pe turci să cheltuiască în continuare, dar nu în mod excesiv, este foarte important. Nihat Zeybekci, ministrul turc al economiei a declarat recent: “Poate vor exista unele restrictţii la achiziţiile de bunuri de lux care nu sunt necesare. Însă, în general problema nu este o cerere excesivă, ci lipsa cererii”.
Este o problemă de echilibru, însă deocamdată economia dezechilibrată a Turciei rămâne atractivă pentru investitori. “Turcia este foarte norocoasă. Dacă s-ar fi confruntat cu o tentativă de lovitură de stat în orice alt mediu de risc mondial, impactul asupra investitorilor ar fi fost mult mai mare”, spune Friedman. “Însă în contextul creşterii modeste la nivel mondial, investitorii se îndreaptă oriunde găsesc oportunităţi”.
