Autorităţile de la Bruxelles intenţionează să redirecţioneze fonduri ale UE de miliarde de euro dinspre ţările centrale şi est-europene către cele puternic afectate de criza financiară ca Spania şi Grecia, relatează Financial Times.
Reformele vor constitui una dintre cele mai delicate părţi ale proiectului de buget al UE pe 2021-2027 redactat de Comisia Europeană. Proiectul va fi făcut public luna viitoare şi va marca o revizuire dramatică a „politicii de coeziune” de 350 miliarde de euro care are menirea de a susţine părţile mai puţin dezvoltate ale uniunii.
Bruxellesul vrea să pună capăt practicii de a distribui banii de coeziune exclusiv pe baza PIB-ului pe cap de locuitor, înlocuind acest criteriu cu unele mult mai ample acoperind totul de la şomajul în rândul tinerilor, educaţie şi mediu la migraţie şi inovaţie.
Pe lângă revizuirea alocării fondurilor, Comisia reîntăreşte condiţiile de eligibilitate şi impune mai multe restricţii cu privire la modul în care pot fi folosiţi banii UE. Noile reforme vor strârni îngrijorare mai ales în Varşovia şi Budapesta, două mari beneficiare ale fondurilor de coeziune care au intrat în conflict cu Bruxellesul cu privire la statul de drept şi standardele democratice.
Detaliile precise ale reformelor sunt încă creionate în spatele scenei, însă diplomaţi şi oficiali se aşteaptă ca rezultatul să fie o redirecţionare a fondurilor dinspre Polonia, Cehia şi statele baltice către state sudice ca Italia, Spania, Grecia şi chiar unele regiuni ale Franţei.
Bătălia pentru reforme va fi îngreunată de viitoare reduceri avute în vedere pentru fondurile totale de coeziune, reduceri care sunt în parte menite să acopere gaura lăsată în bugetul UE de ieşirea Marii Britanii din UE.
Gunther Oettinger, comisarul european pe buget, a declarat că reduceri de ì5 până la 10%î sunt ìnecesareî.
John Bachtler, expert pe politică de coeziune la universitatea Strathclyde, arată că negocierile privind bugetul ar putea fi ìcele mai dificile din 30 de aniî. ìToate ţările ar putea pierde finanţare, însă principal întrebare este cât de mari vor fi pierderile pentru ţări individuale şi regiuniî.
În momentul stabilirii ultimului buget pe termen lung în 2013, state sudice ca Grecia şi Spania au suferit pierderi de aproximativ 30% în alocări.
Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron susţin ideea de a folosi bugetul UE pentru a oferi susţinere financiară regiunilor care găzduiesc un număr mare de solicitanţi de azil, cum ar fi Germania şi Suedia.
