Grecia a intrat în al cincilea an de recesiune, în care economia ar putea să scadă cu 3%, după un declin de peste 5% în 2011. Rata şomajului a ajuns la 17,7%.
Criza datoriilor a adus statul elen de mai multe ori în pragul falimentului, astfel încât grecii au fost forţaţi să ceară ajutor financiar internaţional în schimbul căruia s-au angajat să implementeze măsuri dure de austeritate, precum tăieri de salarii şi pensii, reducerea aparatului de stat sau privatizări. În pofida acestor condiţii "vitrege", tot mai mulţi români se mută în Grecia. De ce?
În Grecia locuiesc aproximativ 100.000 de cetăţeni români, potrivit datelor ambasadei României la Atena. Dintre aceştia, la începutul anului trecut 44.250 aveau reşedinţa legală pe teritorul grecesc, număr în creştere substanţială având în vedere că în 2009 în Grecia îşi aveau reşedinţa legală puţin peste 33.300 de cetăţeni români. Comunitatea românească este una dintre cele mai importante din această ţară. Marea majoritate a cetăţenilor români constituie forţa de muncă sezonieră şi lucrează în construcţii, agricultură, servicii, notează Ministerul Muncii.
Ce i-ar putea atrage pe români într-o ţară care a tras Europa în cea mai gravă criză de după cel de-Al Doilea Război Mondial? Salariul minim pe economie din Grecia, în sectorul privat, este de 751 de euro pe lună - este atât de la 1 iulie 2011, dată înainte de care se situa la 739,5 euro, conform statisticilor Eurostat şi portalului Living in Greece. În pofida austerităţii, grecii mai au încă al 13-lea şi al 14-lea salariu.
În România, salariul minim pe economie este de aproximativ 161 de euro, de aproape cinci ori mai mic decât în Grecia.
Reformele greceşti dezamăgesc creditorii internaţionali
FMI îşi piered încrederea în capacitatea Greciei de a-şi consolida finanţele publice, scrie publicaţia elenă Ekathimerini, care citează un articol al Der Spiegel. FMI apreciază că actualul program al Greciei de ajustare este insuficient şi că vor fi necesare noi măsuri pentru ca statul elen să evite defaultul şi să respecte condiţiile cerute de creditorii internaţionali. FMI vede, pentru Atena, trei opţiuni, respectiv mai multă austeritate, un haircut mai mare al datoriei greceşti deţinută de investitorii privaţi sau mărirea bailout-ului.
Un consilier al ministrului german al finanţelor Wolgang Schaeuble a declarat, pentru o publicaţie elenă, că haircut-ul actual de 50% al datoriei greceşti convenit de liderii europeni nu este suficient pentru a aduce datoria elenă pe o cale sustenabilă. La mijlocul acestei luni inspectorii FMI, ai CE şi BCE vor veni în Grecia pentru a analiza situaţia economică şi financiară a statului, scrie Business Insider, care notează că datele furnizate de greci nu prezintă încredere, iar reprezentanţii celor trei instituţii vor pleca din nu furioşi.
Defictul bugetar al Greciei pentru anul trecut s-ar putea cifra la 9,5-10,7% din PIB. Limita stabilită de creditori este de 9% din PIB. Grecia va trebui să implementeze noi reforme structurale, care vor include eliminarea a zeci de mii de locuri de muncă la stat şi, pentru îmbunătăţirea competitivităţii economiei, reducerea salariilor din sectorul privat, renunţarea la cel de-al 13-lea şi al 14-lea salariu şi la creşterile salariale automate, ceea ce va întâmpina opoziţia dură a sindicatelor.
"Toate acestea pentru a obţine o nouă tranşă din împrumutul internaţional, pentru a evita un default necontrolat", a declarat premierul elen Lucas Papademos.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
