UPDATE: Creditorul Proton Bank a devenit prima bancă grecească salvată de stat prin intermediul unui fond de urgenţă al băncii centrale, scrie BBC News.
Banca va fi spartă în două bucăţi după ce foştii manageri au fost acuzaţi de spălare de bani.
O bancă "bună" numită Noua Proton Bank va prelua depozitele şi activele sigure ale băncii, iar restul activelor vor fi lichidate. Veniturile obţinute din lichidare vor fi folosite pentru a plăti terţe părţi.
Acţiunile Proton au fost suspendate de la tranzacţionare pe bursa din Atena. Salvarea băncii se va realiza prin intermediul Fondului elen de Stabilitate Financiară, care are la dispoziţie 10 miliarde de euro şi a fost înfiinţat la propunerea UE şi a FMI.
Fondul va fi singurul acţionar al entităţii în care vor fi strânse activele toxice. Proton este una dintre băncile de mici dimensiuni din Grecia, având 31 de sucursale şi active de 3,8 mld. euro la finalul lunii martie.
Salvarea Proton Bank a generat o cădere abruptă a acţiunilor marilor bănci greceşti, titlurile National Bank of Greece aflându-se în scădere cu 13,3%, cele ale Piraeus cu 22,37%, cele ale Alpha Bank cu 12,82%, iar cele ale EFG Eurobank cu 4,88%.
Problemele Proton au ieşit la iveală în această vară, după ce a anunţat că este investigată de banca centrală pentru încălcări ale reglementărilor privind spălarea de bani în cazul unor tranzacţii ale principalului acţionar.
Cel mai mare acţionar al Proton, omul de afaceri Lavrentis Lavrentiadis, şi-a redus în martie participaţia de la 20% la 15%.
Acţiunile băncilor greceşti se află în continuare în scădere puternică: National Bank of Greece pierduse până la ora 14:45 (ora României) 13,76%, Piraeus 19,21%, Alpa Bank 13,68%, EFG Eurobank 14,36%.
Bursele europene au deschis luni în urcare, după ce Franţa şi Germania au anunţat că vor prezenta, până la sfârşitul acestei luni, un plan de soluţionare a crizei datoriilor de stat din zona euro.
Indicele FTSEurofirst 300 al celor mai importante acţiuni europene a urcat cu 0,7% până la ora 7:09 GMT (10:09 ora României), după ce a atins vineri maximul ultimelor cinci săptămâni datorită datelor peste estimări privind şomajul din Statele Unite.
Băncile europene au urcat totodată cu 0,7%, după ce grupul financiar franco-belgian Dexia a acceptat naţionalizarea diviziei bancare din Belgia şi accesarea garanţiilor de stat în cadrul unui program de salvare de la faliment propus în weekend de guvernele din Franţa, Belgia şi Luxembourg.
Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au declarat că vor prezenta un plan de recapitalizare a băncilor europene, vor găsi o soluţie sustenabilă pentru criza din Grecia şi vor propune măsuri de accelerare a coordonării economice din zona euro până la summit-ul G20 din 3-4 noiembrie, de la Cannes.
Cei doi lideri nu au prezentat însă detalii privind planurile lor, determinând investitorii să rămână prudenţi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
