Anul trecut, China a anunţat un fond de investiţii de 10 miliarde de euro pentru Europa Centrală şi de Est (ECE) ca parte a eforturilor de a-şi extinde culoarele comerciale şi diplomatice spre Est.
În noiembrie ar trebui să înceapă, în pofida reticenţei UE, lucrările de construcţie la linia de cale ferată de mare viteză care va lega Belgradul de Budapesta, prima pe care China o construieşte în Europa. Serbia va avea astfel o legătură directă rapidă cu UE.
De peste Ocean, administraţia Trump a propus reducerea drastică a finanţării pe care o oferă ca ajutor Serbiei, dar şi altor state est-europene. Serbia ar primi cu 40% mai puţin anul viitor decât anul acesta. Tăierile arată clar care sunt priorităţile preşedintelui Donald Trump, după cum scrie Bloomberg. Acestea vin în condiţiile în care vicepreşedintele Mike Pence a făcut recent un tur al regiunii foste comuniste pentru a-şi arăta sprijinul în lupta contra „spectrului“ agresiunii ruseşti.
Săptămâna aceasta şi preşedintele francez Emmanuel Macron va face şi el un tur al ECE, dar cu puţine opriri: Austria, România şi Bulgaria. Lideri din mai multe ţări din regiune vor veni să-l întâlnească. Macron, a cărui popularitate scade acasă, încearcă o ofensivă a farmecului în est şi va încerca să explice de ce a adoptat o poziţie dură în ceea ce priveşte muncitorii ieftini din regiune, notează Politico. Miercuri, la Viena, Macron se va întâlni cu cancelarul austriac Christian Kern, cu premierul ceh Bohuslav Sobotka şi cu premierul slovac Robert Fico. În următoarea zi, la Bucureşti, preşedintele va discuta cu omologul român Klaus Iohannis şi cu premierul Mihai Tudose, iar pe 25 august se va întâlni la Varna cu preşedintele bulgar Rumen Radev şi cu premierul Boyko Borisov.
Un consilier al lui Macron a insistat că excursia „are dimesiuni simbolice“. „Macron vrea să arate intenţia Franţei de refacere a legăturilor cu fosta Europa de Est după ce a neglijat-o atâţia ani“ sub preşedinţii anteriori Nicolas Sarkozy şi François Hollande.
Între timp, sârbii şi alte guverne din regiune îşi fac planuri cu banii şi ambiţiile Chinei.
Construcţia secţiunii sârbe a liniei de cale ferată de mare viteză Belgrad-Budapesta ar trebui să înceapă în noiembrie, a declarat săptămâna trecută ministrul sârb al construcţiilor, transportului şi infrastructurii Zorana Mihajlovic, scrie China Daily. Linia de 350 de kilometri va fi un exerciţiu al expertizei chineze în Europa şi parte din proiectul comercial de sute de miliarde de dolari al Chinei Noul Drum al Mătăsii. Proiectul feroviar convenit de China, Ungaria şi Serbia şi estimat la 2,89 de miliarde de dolari s-a lovit de prudenţa Comisiei Europene, care a lansat o investigaţie pentru a verifica dacă sunt încălcate regulile UE privind achiziţiile publice. În centrul atenţiei este Ungaria, care spre deosebire de Serbia este membră a UE. Însă ancheta nu a împiedicat înaintarea proiectului în partea sârbă. Mihajlovic a declarat pentru presa chineză că Serbia şi China au semnat toate contractele necesare pentru începerea construcţiei în prima fază a proiectului feroviar, care va lega Belgradul de Stara Pazova.
„Mă aştept ca lucrul să înceapă în noiembrie, când va avea loc la Budapesta următorul summit al China - 16 state din Europa Centrală şi de Est“, a afirmat ministrul sârb. El se aşteaptă ca secţiunea să fie finalizată în doi ani şi jumătate. Linia feroviară va reduce timpul de călătorie între Belgrad şi Budapesta de la opt ore la doar trei.
La secţiunea sârbă va lucra un consorţiu format din China Railway International şi China Communications Construction Company, potrivit Xinhua. Mihajlovic estimează că investiţiile chineze în infrastructura sârbă vor creşte de la 2,5 miliarde de dolari la 6 miliarde de dolari când vor fi semnate toate contractele la care se lucrează în prezent. China va ajunge să participe la jumătate din toate investiţiile din infrastructura Serbiei. Belgradul vrea sprijinul Chinei şi pentru modernizarea aeroportului Belgradului.
Ungaria are un parteneriat strategic cu China şi este interesată de modernizarea rutei feroviare Budapesta-Belgrad-Skopje-Atena cu ajutor chinezesc. Budapesta ar vrea bani chinezeşti şi pentru producţia de piese auto. Polonia ar vrea investiţii chinezeşti într-o fabrică de LED-uri şi într-o mină de cărbune. China ar putea investi în România într-o cale ferată de mare viteză între Bucureşti şi Constanţa şi în două noi reactoare nucleare.
