Pentru companiile germane, piaţa americană n-ar putea fi înlocuită cu uşurinţă. Cele mai mari 50 de companii nemţeşti cu prezenţă în SUA au înregistrat acolo în 2015 venituri de peste 400 de miliarde de dolari şi au avut 750.000 de angajaţi, potrivit datelor Camerei de Comerţ Germano-Americane. În SUA au operaţiuni mii de companii germane. Cele mai mari, în funcţie de venituri, sunt Daimler, Volkswagen, T-Mobile, BMW, BASF, Siemens, Bayer, Fresenius Medical Care Holdings, Robert Bosch şi Trader Joe’s. Între primele 50 de numără şi Allianz Life Insurance, Continental, ThyssenKrupp, Lufthansa, Henkel, adidas, Puma şi Stihl. Nemţii produc în SUA de la maşini şi aeronave, chimicale şi anvelope la textile şi încălţăminte.
Spre comparaţie, companiile americane au peste 600.000 de angajaţi în Germania, cel mai mare partener comercial european al Statelor Unite. Trump a ameninţat că va impune tarife de import mari pentru maşinile germane importate în SUA şi că nu priveşte acordurile internaţionale de comerţ liber.
Germanii se tem că „americanii, şi lumea, îl vor avea pe acel Trump pe care l-au votat“, a afirmat pentru Handelsblatt o persoană din anturajul cancelarului Angela Merkel.
Ce înseamnă preşedinţia lui Trump pentru Germania nu este pe deplin clar. Spre exemplu, exportatorii germani nu sunt siguri dacă Trump joacă la cacealma în ceea ce priveşte tarifele de import sau dacă el chiar intenţionează să-şi pună în aplicare ameninţările contra producătorilor auto germani.
„Nimic clar nu vine de la noul guvern american despre politica sa comercială şi economică“, spunea săptămâna trecută Eric Schweitzer, preşedintele Camerelor Germane de Comerţ şi Industrie. Acest lucru este o otravă pentru inovaţie, a avertizat el.
Oficialii de la Berlin se chinuiau înainte de inaugurarea lui Trump să obţină răspunsuri clare de la administraţia lui Trump. Un ministru federal a explicat că avea doar adresa de e-mail a omologului american din echipa lui Trump.
Noua administraţie americană nu şi-a făcut clară nici poziţia privind acordul de comerţ liber dintre SUA şi UE (TTIP), negociat de câţiva ani de cele două părţi şi dorit în Europa în special de Berlin. În prima zi ca preşedinte a lui Trump, de pe pagina de internet a Casei Albe au dispărut menţiunile despre TTIP.
„Nu am auzit nimic. Trump nu a menţionat niciodată cuvântul TTIP de când a început campania electorală“, a spus săptămâna trecută pentru Handelsblatt Cecilia Malmström, comisarul european al comerţului. Acelaşi lucru l-a spus comisarul despre TTIP, la Davos, şi ziarului suedez Svenska Dagbladet.
„TTIP este acum pus la gheaţă. Dar nu ne putem lăsa paralizaţi de Trump“, a explicat Malmström.
Un lobbyist industrial german care de 15 ani călătoreşte la Washington spune că în tabăra lui Trump nu s-a discutat despre tarife de import pentru produsele aduse în SUA din Mexic.
Cu atât de multă incertitudine în jur, pentru companiile germane, şi nu numai pentru ele, este important să se aibă acces la oamenii din echipa lui Trump, de asemenea una până de curând nesigură.
De aceea, avocaţii şi consilierii cu acces la echipa de tranziţie a preşedintelui şi la oamenii din noua administraţie sunt la mare căutare.
Bayer, gigant german din domeniul chimicalelor, foloseşte mai multe canale pentru a-l influenţa pe preşedinte, iar acest lucru nu este de mirate având în vedere cât de mare este miza americană pentru această companie. Bayer vrea să cumpere Monsanto cu 66 de miliarde de dolari. Cu câteva zile înainte să fie învestit preşedinte, Trump s-a întâlnit cu executivi de la Bayer şi Monsanto pentru a discuta despre angajamentele celor două companii în SUA. După discuţii, echipa lui Trump s-a lăudat că Bayer şi Monsanto vor crea noi locuri de muncă în SUA şi vor investi în cercetare. Analiştii spun că multe dintre promisiuni nu sunt noi.
Potrivit Washington Post, Bayer a angajat patru lobbyişti cu nume grele pentru pregătirea fuziunii. Toţi au avut un singur obiectiv: să-l facă pe Trump să înţeleagă că afacerea este în interesul Americii şi să afle cum Bayer poate intra în contact cu el.
Alte companii au preferat strategii diferite: menţinerea unui profil care să nu atragă atenţia şi evitarea provocărilor. Linde, producător german de gaze industriale, este în mijlocul unei fuziuni cu concurentul american Praxair. În spatele cortinei, mai ales în preajma Crăciunului, Praxair ar fi făcut orice pentru a preveni anunţurile publice şi chiar conferinţe de presă în SUA.
În loc să facă lobby pe cont propriu, aşa cum face Bayer, multe companii, printre care Boehringer şi Merck, din industria farma, preferă să se apropie împreună cu concurenţii de marile asociaţii americane de lobby pentru a-şi promova interesele. Boehringer şi Merck sunti membre ale unuia dintre cele mai importante grupuri de lobby din SUA pentru producătorii fe medicamente: Phrma (Pharmaceutical Research and Manufacturers of America), carei are sediul în vecinătatea Casei Albe. Din fruntea asociaţiei, executivi de top precum Joseph Jimenez de la Novartis (Elveţia) şi Joaquin Duato de la Johnson & Johnson (SUA) s-au luptat cu planurile lui Trump şi ale republicanilor de a retrage reforma preşedintelui Obama din domeniul serviciilor de sănătate. În discursul său de inaugurate, preşedintele Trump nu a menţionat reforma din sănătate.
Scott Whitaker, tot un executiv din domeniul sănătăţii, este un oaspete obişnuit în clădirea de birouri din 1717 Pennsylvania Avenue, Washington, unde îşi avea baza echipa de tranziţie a lui Trump.
Whitaker este CEO-ul AdvaMed, un grup de 350 de companii de tehnologie medicală din care fac parte companiile germane B. Braun Medical, Siemens Healthcare şi Berlin Heart. În funcţie de importanţa temei, între 8 şi 30 de oameni stau la masă pentru întâlniri cu echipa lui Trump, spune Whitaker. Discuţiile durează de obicei cam o oră şi rar depăşesc 90 de minute.
