Business Internaţional

În timp ce reactoarele cu care Franţa ar trebui să spargă gheaţa pe piaţa energiei nucleare sunt însă în test, Rusia cucereşte Europa de Est cu propria tehnologie şi finanţare

Vicepremierul Bulgariei Tomislav Donchev despre proiectul centralei nucleare Belene: „Guvernul nu va furniza nicio garanţie şi nici nu va semna acorduri pe termen lung de achiziţii de energie“.

Vicepremierul Bulgariei Tomislav Donchev despre proiectul centralei nucleare Belene: „Guvernul nu va furniza nicio garanţie şi nici nu va semna acorduri pe termen lung de achiziţii de energie“.

Autor: Bogdan Cojocaru

18.05.2018, 00:07 1291

Bulgaria, cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene, vrea din nou o centrală nucleară, dar fără să participe cu garanţii de la buget. În Turcia şi Ungaria, Rusia construieşte reactoare prin proiecte pe care le şi finanţează.

La şase ani după ce primul guvern bulgar condus de premierul Boiko Borisov a îngheţat planurile de a construi cea de-a doua centrală nucleară a ţării la Belene din cauza costurilor în creştere, al treilea cabinet Borisov vrea să reînvie proiectul.

Decizia vine în mijlocul unei curse mondiale pentru dezvoltarea energiei nucleare în care Rusia, deşi un concurent controversat, are cele mai multe avantaje, iar unul dintre principalii furnizori occidentali, Franţa, încă face teste de stres. Turcia îşi construieşte prima centrală nucleară cu tehnologie rusească, Ungaria îşi extinde sectorul nuclear cu reactoare şi bani de la ruşi, Belarus va avea, de asemenea, reactoare ruseşti, iar în Cehia prinde contur ideea prelungirii vieţii unor reactoare acum în funcţiune furnizate de Rusia. Şi Finlanda, unde EDF îşi testează tehnologia cu care ar trebui să cucerească piaţa, va avea un reactor rusesc.

Guvernul bulgar a decis să ceară parlamentului să ridice interdicţia de a dezvolta centrala nucleară de 2.000 de megawaţi de la Belene şi se pregăteşte să atragă investiori străini care pot readuce la viaţă proiectul estimat la zece miliarde de euro, scrie Reuters.

Această mutare era de aşteptat deoarece Bulgaria nu a reuşit să vândă echipamentele de la Belene pe care a fost forţată să le cumpere după ce a pierdut un proces de arbitraj de 600 de milioane de euro introdus în 2016 de un contractor, Atomstroyexport, subsidiara pentru proiecte străine a companiei ruseşti Rosatom, notează Sofia Globe.

Discuţiile cu Iranul, singura ţară care a arătat interes pentru reactoarele ruseşti, nu au adus niciun rezultat. Mai mulţi miniştri au spus în ultimul an că relansarea proiectului este singura modalitate prin care statul bulgar îşi poate recupera pierderile. Guvernele anterioare au cheltuit, după unele estimări, între un milliard de euro şi

1,5 miliarde de euro pentru pregătirea construirea centralei. Ministerul energiei apreciază că „cea mai raţională“ opţiune este găsirea unui investitor strategic care să construiască centrala ghidându-se după „principiile pieţei şi fără garanţii de la stat“.

Bulgaria a urmat anterior aceeaşi strategie, alegând grupul german RWE ca investitor strategic, însă contractul nu a fost semnat niciodată  deoarece guvernul nu a acceptat clauzele de creştere a costurilor cu Atomstroyexport. RWE s-a retras din proiect. La îngheţarea acestuia a contribuit şi izbucnirea crizei financiare globale. De asemenea, Bulgaria a fost forţată de SUA şi de Uniunea Europeană să-şi limiteze dependenţa de energia Rusiei.

Oficiali guvernamentali spun că posibili investitori au arătat deja interes pentru Belene. Licitaţia oficială pentru găsirea unui investitor ar putea fi anunţată la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor. Dacă nimeni nu va accepta proiectul fără garanţii de stat, Bulgaria va avea opţiunea vânzării echipamentelor vechi sau folosirea lor la reactoarele ruseşti aflate acum în funcţiune la centrala de la Kozlodui.

În ultimele luni, oficiali bulgari au discutat în câteva rânduri cu compania de stat China National Nuclear Corporation (CNNC), interesată de participarea la proiect. Însă, scrie presa bulgară, CNNC nu vrea să folosească reactoarele ruseşti şi ar prefera propria tehnologie. Acest lucru ar pune compania chineză în opoziţie cu companii locale, interesate ca la Belene să fie folosită tehnologie rusească.

În tabăra rusă, un reprezentant al Rosatom a spus că compania sa este pregătită să ajute Bulgaria la construirea centralei de la Belene. Prim-vicedirectorul general al Rosatom Kirill Komarov a felicitat Bulgaria pentru revenirea la proiectul abandonat. „Suntem pregătiţi să ne asumăm orice rol de contractor de servicii de inginerie, achiziţii şi construcţie, sau de furnizor de anumite echipamente, sau de consultanţi tehinici, despre care guvernul bulgar crede că ni s-ar potrivi“, a spus Komarov.

Banca Europeană pentru Investiţii a anunţat că va analiza proiectul. De asemenea, Bulgaria a invitat compania franceză Framatome, controlată de EDF, să participe la relansarea Belene. EDF mizează, în cursa de pe piaţa energiei nucleare, pe un nou reactor - Reactorul Nuclear Presurizat (EPR) -, o tehnologie franco-germană proiectată în anii 1990 care s-a lovit de numeroase întârzieri şi creşteri de costuri, notează Financial Times. O centrală din China, Taishan, unde operator este China General Nuclear Power, este pe cale să devină prima centrală nucleară din lume cu tehnologie EPR.

Când munca a început la primul EPR ca parteneriat între Areva din Franţa şi Siemens din Germania la Olkiluoto, Finlanda, în urmă cu 13 ani, ar fi trebuit să fie startul unei noi ere de creştere pentru energia nucleară.

În schimb, pe măsură de termenele erau amânate şi sprijinul german se evapora, EPR a devenit simbolul eforturilor industriei nucleare de a rămâne competitive. EDF, principala companie supravieţuitoare din grupul care a susţinut EPR, speră că finalizarea  Taishan va reprezenta un punct de cotitură în eforturile de a convinge investitorii, politicienii şi posibilii clienţi sceptici că reactoarul poate avea succes. În joc este viitorul întregii industrii nucleare franceze. Taishan, cu o vechime de „doar“ cinci ani, este cel mai avansat dintre cele patru proiecte EPR din lume, şi cel cu cele mai puţine întârzieri. Olkiluoto, care va intra în funcţiune anul viitor, are întârzieri de zece ani şi a costat de aproape trei ori mai mult decât s-a estimat iniţial, adică 8,5 miliarde de euro.  Un alt proiect cu reactoare EPR, cel britanic de la Hinkley Point, va fi finalizat abia în 2025, cu opt mai mai târziu decât EDF a estimat iniţial. Multe dintre problemele EPR provin din ceea ce ar trebui să fie principala calitate a reactorului, şi anume siguranţa. Reactorul este proiectat să reziste la bombardamente şi la temperaturi extreme, însă erorile de construcţie au redat o imagine mai puţin robustă.

 

Rosatom are şi ea probleme, dar merge înainte.

Compania construieşte prima centrală nucleară a Turciei, la Akkuyu. În iarnă, doi dintre principalii investitori turci s-au retras din proiect, menţionând temeri că profiturile din energia nucleară vor fi prea mici. Rosatom a anunţat ulterior că poate suporta în întregime costurile. Valoarea  proiectului este estimată la 20 de miliarde de dolari. Reactoarele centralei turceşti sunt de tipul VVER-1200, cu care va fi dotată o centrală nucleară din Belarus criticată de guvernele din Polonia şi Lituania după o serie de accidente pe şantier. Într-unul, muncitorii au manevrat greşit un vas de presurizare de 330 de tone pe care Rosatom a fost forţată să-l înlocuiască. Tot pe reactoare VVER-1200 se va baza centrala Paks II pe care Rosatom o construieşte în Ungaria. Proiectul este finanţat cu un împrumut rusesc de 12 miliarde de euro. Un reactor VVER-1200 va fi folosit şi la centrala  nucleară Hanhikivi 1 din Finlanda, la care lucrările de construcţie vor începe în 2020.

În Cehia, furnizorul de energie CEZ a anunţat recent că în urma unor cercetări a găsit că nu sunt motive pentru care centrala nucleară de la Temelin nu poate funcţiona după 2060, scrie Radio Praha. Cehia are două centrale nucleare, ambele cu reactoare ruseşti, şi se fac presiuni pentru construirea unor reactoare cu tehnologie mai nouă. O licitaţie pentru dublarea capacităţii Temelin a fost retrasă în 2014 când guvernul a refuzat să garanteze suţinerea financiară a masivului proiect. Cehia are un preşedinte pro-rus.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO