Business Internaţional

În timp ce statele europene se împotmolesc în datorii, Rusia defilează cu o datorie publică sub 9% din PIB ca urmare a cadoului „petrol şi gaze“ scumpe

În timp ce statele europene se împotmolesc în datorii, Rusia defilează cu o datorie publică sub 9% din PIB ca urmare a cadoului „petrol şi gaze“ scumpe

Foto: AFP

Autor: Radu Bostan

13.09.2012, 00:02 993

Criza economică a forţat numeroase ţări euro­pene să cheltuiască masiv pentru a-şi salva economiile cu preţul creşterii puter­nice a datoriei, care la nivelul UE a ajuns anul trecut la echivalentul a 82,5% din PIB. Deşi nici ea nu a fost ocolită de criză, Rusia defilează cu o datorie care nu a mai trecut de 20% din PIB din anul 2005. Secretul: creşterea economică susţinută de setea lumii pentru petrol şi gaze naturale.

Economia Rusiei a crescut în ultimii zece ani cu cel puţin 4% anual, cu excepţia unei căderi de 8% în 2009, mereu în ton cu evoluţia preţului mondial al petrolului. Dacă în 2005 Rusia a exportat petrol în valoare de 117 mld. dolari, iar preţul mediu anual al petrolului a fost de 54,52 dolari pe baril, anul trecut valoarea exporturilor a fost mai mult decât dublă, de 275,8 mld. dolari, la un preţ mediu anual de 111,26 dolari pe baril. Datoria publică a Rusiei a ajuns la 9% din PIB, potrivit datelor BM.

Analiştii avertizează însă că dependenţa de petrol expune Rusia riscului de presiuni fiscale în situaţia în care preţul petrolului ar scădea ca urmare a reducerii cererii globale. Un studiu al agenţiei de rating Standard & Poor's (S&P) estimează că taxele pe extrac­ţia şi exportul de petrol au generat aproape jumătate din veniturile guvernului federal rus anul trecut. Creşterea verti­ginoasă a preţului petrolului în ultimul deceniu a permis Rusiei să-şi majoreze cheltuielile publice, astfel că bugetul pe 2012 are nevoie de un preţ de 120 dolari pe baril pentru a fi echilibrat, comparativ cu 20 dolari la începutul anilor 2000.

Economia rusă dă deja semne de încetinire în contextul crizei prelungite din UE, principalul său partener comercial. FMI estimează că exporturile de petrol ale Rusiei vor totaliza peste 300 mld. dolari anul acesta, urmând ca acestea să scadă treptat până la 260 mld. dolari în 2017. Conştient de dependenţa economiei de preţul petrolului, guvernul rus a adoptat anul acesta o regulă fiscală potrivit căreia bugetul este calculat în funcţie de preţul mediu al petrolului pe ultimii cinci ani începând din 2013 şi pe ultimii 10 ani din 2018, scrie Thomson Reuters. Dacă preţul real al petrolului este mai mare decât preţul luat în considerare în planurile de buget, veniturile suplimentare vor fi vărsate în Fondul de rezervă al Rusiei, al cărui scop este protejarea încasărilor bugetare de şocuri cauzate de volatilitatea preţului ţiţeiului. Fondul conţine momentan aproximativ 60 mld. dolari (3,2% din PIB), în scădere de la 143 mld. dolari în 2008.

FMI a salutat introducerea regulii fiscale, dar a avertizat că Rusia are nevoie de reforme structurale pentru a îmbunătăţi climatul investitiţional şi a impulsiona creşterea pe termen lung. În acest sens, FMI a recomandat Rusiei să consolideze statul de drept, să reducă corupţia şi să privatizeze firmele de stat.

Deficitul nepetrolier, adică deficitul bugetar fără a lua în calcul veniturile din petrol, a crescut de la 4,8% din PIB în 2008 la aproximativ 9,4% din PIB în 2011, potrivit estimărilor analiştilor S&P. În aceeaşi perioadă, veniturile guvernamentale nepe­troliere au scăzut de la 13,4% din PIB la 10,9% din PIB.

Rusia ripostează la ancheta Gazprom lansată de UE

Guvernul rus a emis un decret prin care previne ca Gazprom, monopolul exporturilor de gaze naturale ruseşti, să divulge informaţii autorităţilor străine fără permisiunea Moscovei. Rusia pretinde, de asemenea, că ancheta prin care Comisia Europeană vrea să stabilească dacă Gazprom a încălcat regulile antimonopol în Europa de Est prin impunerea unor preţuri incorecte şi discriminatorii face parte dintr-o campanie a Europei de a forţa grupul să reducă preţurile, scrie The Wall Street Journal. CE cercetează, de asemenea, dacă Gazprom împiedică anumite ţări să-şi diversifice aprovizionarea cu gaze naturale. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat că acţiunile CE sunt motivate politic. "Se pare că cineva din CE a decis că Rusia va suporta o parte din povara subvenţionării statelor est-europene. Aceasta înseamnă că UE vrea să-şi păstreze influenţa, în timp ce noi vom plăti pentru aceasta", a spus Putin.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO