Începe decăderea? Dacă SUA ar fi fost în Europa, acum ar fi mers după bani la UE şi FMI

19 apr 2011 Autori: Livadariu Andreea , Alexandru Stefan Matei

Vezi galeria foto Preşedintele american Barack Obama nu se înţelege cu republicanii cu privire la modul în care să reducă deficitul bugetar

Citeste si:

Americanii au adoptat bugetul în ultima clipă

Reducerea perspectivei de credit a Statelor Unite, cea mai mare economie a lumii, de către agenţia Standard & Poor's (S&P) a luat prin surprindere investitorii, ducând la scăderea bursei de la New York şi a împins preţul aurului aproape de pragul de 1.500 de dolari/uncie (28,3 grame), scrie presa străină.

O noutate pentru SUA

"E pentru prima dată când SUA se con­frun­tă cu o asemenea situaţie inedită, deşi a mai avut datorii publice şi deficite mari în timpul celui de-al Doilea Război Mondial", spune Daniel Dăianu, profesor de economie şi fost ministru de finanţe. "Acum, sistemul financiar este fragil, bugetul este mult mai com­pli­cat, mediul po­litic este polarizat ca urmare a con­fruntării din­tre cele două doctrine (cea republicană ver­sus cea democrată - n. red.) care se bat cap în cap, iar economia nu mai are statutul de altădată."

Înainte de decizia S&P, FMI a îndemnat SUA să gră­beas­că prezentarea unui plan cre­dibil pentru re­ducerea deficitului buge­tar. FMI aprecia că SUA şi Japo­nia, două dintre cele mai mari economii ale lu­mii, întârzie aplicarea unor măsuri pentru relan­sare, în timp ce o mare parte din statele avan­sate acţionează pentru a reduce deficitele buge­tare. FMI consideră că în SUA va fi nevoie de o ajustare "majoră" anul viitor pentru echilibrarea bugetului.

Datoriile şi deficitele, subiect sensibil

Datoriile şi deficitele sunt un subiect sen­si­bil începând de anul trecut, când în Europa a iz­bucnit criza datoriilor suverane. Datoriile de peste 150% din PIB au făcut ca Grecia să ape­leze la ajutor financiar din partea UE şi FMI în primăvara anului trecut. Ulterior şi Irlanda şi Portugalia au făcut acelaşi lucru din cauza deficitelor. De asemenea, autori­tă­ţile europene au criticat dur agenţiile de rating americane, prin­tre care şi S&P, pentru că au redus ratin­gurile ţărilor cu probleme şi au agravat criza.

"Nu este exclusă o reducere a ratingului core­lată cu un deficit de încredere în obliga­ţiu­nile americane, care s-ar traduce în sistarea achi­ziţiei de titluri americane. În scenariul redu­cerii ratingului de credit, efectele s-ar ţine lanţ: dolarul s-ar deprecia şi ar ajunge la o va­loare de 1,7-1,8 $/euro (de la 1,4 $/euro în prezent - n. red.), inflaţia ar creşte mult şi Fed ar majora dobânzile. În acest caz, economia ar putea intra în recesiune", mai spune Dăianu.

Datoria publică americană este de 14.219 mld. $ (9.923 mld. euro) sau 91,6% din PIB. Deficitul bugetar al SUA pentru acest an este estimat să crească până la 10% din PIB, adică aproximativ 1.650 mld. $ (1.151 mld. euro).

Scena politică este divizată

Problemele actuale ale SUA provin din di­ver­genţele dintre republicani şi democraţi cu privire la modul în care va fi redus deficitul bugetar. Camera Reprezen­tan­ţilor, controla­tă de republicani, a adoptat un plan de bu­get care are drept obiec­tiv reduceri de chel­tuieli guver­na­men­tale de 6.200 mld. $ în urmă­torul deceniu. Dar propunerea nu este aş­tep­ta­tă să treacă de Senat, care este controlat de demo­craţi. În plus, preşedintele democrat Barack Obama a ve­nit cu un plan de redu­ce­re a defi­citu­lui buge­tar cu 4.000 mld. $ în 12 ani. "Pieţele nu sunt îngrijo­ra­te din cauza ni­ve­lu­lui ridicat al datoriei publice, ci mai de­gra­bă pen­tru că lipseşte acordul politic pen­­tru mă­surile de diminuare a deficitului", mai spune Dăianu.

Chinezii îi retrogradează pe americani

Dagong, agenţia de rating a statului chi­nez, a decis reducerea calificativului SUA de la AA la A+ în noiembrie, mo­tivând că "defec­te­le serioase în dezvoltarea eco­nomică a SUA şi modelul de management vor con­duce la o re­cesiune pe termen lung, ceea ce va reduce fun­damental solvabilitatea ţării."

"Statul american poate ajunge în fali­ment, oricât de hazardată ar părea această afir­maţie. Deşi dolarul este monedă de re­fe­rinţă, siste­me­le finan­ciar şi economic au fost afectate de criza fi­nan­ciară. În plus, SUA au probleme cu asu­ma­rea obligaţiilor faţă de cetăţean în cadrul sistemelor de pensii şi asigurări medicale", concluzionează Dăianu.