Băncile europene preferă să ţină banii la BCE decât săşi-i împrumute între ele
Turbulenţele de pe pieţele datoriilor statelor din zona euro,unde investitorii duc preţurile împrumuturilor guvernelor sprevalori prea mari pentru a fi suportate de ţări precum Italia sauSpania, se propagă în sistemul bancar. Cele mai mari bănci din celedouă ţări deţin în cantităţi atât de mari obligaţiuni emise destatele de origine încât sunt slăbite de creşterea randamenteloracestor instrumente de împrumut, scrie The New York Times.
Creşterea vulnerabilităţii grupurilor bancare uriaşe din acestestate alimentează temerile că cele mai recente eforturi ale Europeide a îngrădi criza datoriilor suverane nu sunt pe măsuraproblemelor pe care ar trebui să le rezolve. Îngrijorările complicăsituaţia, făcând mai dificil şi mai costisitor pentru bănci săîmprumute bani de pe pieţele interbancare pentru finanţareaoperaţiunilor zilnice, ceea ce ar putea degenera, în cel mai răucaz, în probleme de lichiditate.
Şocul acestei noi turnuri a crizei datoriilor va fi simţit înprimul rând de băncile mari, precum UniCredit din Italia, şiSantander din Spania, pe care guvernul se bazează pentru finanţare,în condiţiile în care multe dintre aceste instituţii de creditdeţin portofolii de obligaţiuni emise de statele de origine caredepăşesc în valoare capitalul de bază al acestora. UniCredit are oexpunere la datoriile italiene de peste 120% din capitalul de bază.Raportul se ridică la 193% în cazul BBVA, a doua mare bancăspaniolă, şi la 76% pentru Santander.
Dacă, pe fondul pierderilor cauzate de obligaţiuni, băncile vatrebui să fie recapitalizate urgent, acestea nu vor putea apela lafondul european de salvare EFSF, care ar avea această putere - nouconferită, dar care nu va fi funcţional în acest sens timp de celpuţin două luni, atât cât ar trebui parlamentelor din zona euro săaprobe modificările produse instituţiei. Personalul EFSF lucreazăzi şi noapte la transformarea instituţiei într-un fond monetareuropean, spun oficialii organismului.
Într-un semn că băncile nu mai au încredere să se împrumutereciproc, depozitele constituite de bănci la BCE s-au dublat marţila maximul ultimelor cinci luni, de aproape 105 miliarde de euro.De asemenea, preţul pe care băncile îl plătesc pentru dolari acrescut.
Europa ar putea avea două fonduri desalvare
În spatele uşilor închise se lucrează la măsuri de a extindecapacitatea Uniunii Europene şi a zonei euro de a salva ţările cuprobleme, potrivit The Wall Street Journal.
Reprezentanţii zonei euro lucrează de luni întregi la extindereacapacităţii de creditare a principalului fond de susţinerefinanciară, EFSF, la 440 de miliarde de euro de la aproximativ 250de miliarde de euro, însă măsura necesită ratificarea din parteaparlamentelor naţionale, care nu va veni probabil până în toamnă.De asemenea, un acord încheiat în iulie de liderii politici aicelor mai puternice economii de a conferi fondului EFSF noiatribuţii de intervenţie şi de creditare a ţărilor care nu se aflăîn pragul falimentului nu a fost încă implementat.
La 250 mld. euro, fondul nu este destul de mare pentru a facefaţă unui bailout destinat Spaniei. Chiar şi la 440 mld. euro,acesta nu este suficient pentru Italia şi Spania.
În acest context, guvernele din zona euro au început să discuteo nouă strategie: în loc ca actualul fond să fie eliminat treptatpână la mijlocul anului 2013, fiind înlocuit cu unul nou, ESM,ambele fonduri să fie menţinute.
Noul fond de bailout urmează să aibă o capacitate de 500 demiliarde de euro, astfel încât cele două fonduri ar totalizaaproape 1.000 de miliarde de euro. Scăzând cele aproximativ 200 demiliarde de euro destinate Greciei, Portugaliei şi Irlandei, arrămâne peste 700 de miliarde de euro pentru eventualitatea în careItalia şi Spania ar avea nevoie de ajutor.
Discuţiile pe marginea acestei idei sunt încă la început, numaiîntre câteva guverne, şi nu este nici pe departe clar dacă jucătorivitali ca Germania şi Olanda ar fi de acord cu acest demers. Ambeleţări s-au opus angajării de sume suplimentare pentru fondurile deurgenţă.
BCE ţine dobânda la 1,5% şi ar putea interveni pepieţe
Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut dobânda de politicămonetară la 1,5%, în condiţiile în care economia zonei euro dăsemne de încetinire, iar criza datoriilor s-a propagat în Italia şiSpania.
Analiştii anticipează că BCE va fi forţată să nu mai umble ladobânzi în 2011, după ce a majorat rata în iulie pentru a doua oarăîn acest an, potrivit Bloomberg.
"Chiar dacă unii insistă pentru încă o majorare a dobânzii,şansele ca dobânda să nu fie modificată în acest an au crescutputernic", a afirmat un analist al ING.
Analiştii se aşteaptă, de asemenea, ca BCE să reînceapă săcumpere de pe pieţele secundare obligaţiuni ale statelor cuprobleme de finanţare din zona euro. Din luna mai a anului trecut,BCE a cumpărat active de 74 de miliarde de euro pentru a detensionapieţele.
Spania s-a împrumutat pe pieţe, dar mult maiscump
Spania a vândut ieri obligaţiuni cu scadenţa la trei şi patruani de 3,3 mld. euro la randamente mai mari decât în cele mairecente licitaţii pentru titluri similare. Licitaţia vine după ceatacurile pieţei au împins randamentele obligaţiunilor spaniole pezece ani aproape de nivelul la care Grecia, Irlanda şi Portugaliaau fost forţate să ceară ajutor, scrie Bloomberg.
Ministerul de Finanţe a vândut obligaţiuni scadente în 2014 de2,2 mld. euro la un randament de 4,813%, faţă de 4,291% într-olicitaţie de pe 7 iulie pentru titluri similare. Spania a vândut,de asemenea, obligaţiuni cu scadenţa în 2015 de 1,1 mld. euro la odobândă de 4,984%. Spania a scos ultima dată pe piaţă titluri cuaceastă maturitate în 2009. Valoarea obligaţiunilor vândute joireprezintă 95% din limita maximă stabilită pentru ofertă.
Randamentul obligaţiunilor spaniole scadente la zece ani, careau atins maximul istoric de 6,46% pe 2 august, au scăzut joi pânăla 6,11%.
Spania mai are de vândut obligaţiuni de 38 mld. euro până lafinele anului şi a acoperit până în prezent 60% din nevoia definanţare pentru 2011. Spre deosebire de Italia, profilul datorieipublice a Spaniei nu este unul bun, aceasta urmând să urcevertiginos până în 2016, conform estimărilor FMI.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
