ZF 24

Industria europeană, mai ales cea metalurgică, se scufundă sub povara costurilor mari ale energiei. Liderii UE vor încerca săptămâna aceasta să găsească o soluţie

Connie Hedegaard, comisarul european pentru Afaceri Climatice: „Comisia Europeană nu este deranjată de gazul de şist. Dacă statele membre vor să extragă gaz de şist, ele o pot face. Coşul energetic este stabilit de fiecare stat“. Foto: AFP

Connie Hedegaard, comisarul european pentru Afaceri Climatice: „Comisia Europeană nu este deranjată de gazul de şist. Dacă statele membre vor să extragă gaz de şist, ele o pot face. Coşul energetic este stabilit de fiecare stat“. Foto: AFP

Autor: Bogdan Cojocaru

19.05.2013, 19:20 1042

Liderii Uniunii Europene se vor întâlni miercuri, 22 mai, la un summit de două zile unde se va discuta, printre altele, despre cum pot fi reduse preţurile energiei şi cum poate fi îmbunătăţită competitivitatea industriei Uniunii Euro­pene, scrie EurActiv.

Liderii se vor concentra pe „aspectele cheie“ ale politicii energetice care pot sti­mula creşterea, productivitatea şi angajările, potrivit unui proiect de concluzii ale summitului schiţat de Comisia Europeană şi văzut de presă.

„Preţurile mari ale energiei şi costurile erodează competitivitatea Europei“, no­tează documentul, unde se atrage atenţia că Europa se confruntă cu deficite mari de investiţii în infrastructura energetică şi capacitatea de generare.

Companiile fac presiuni pentru costuri mai mici cu energia

Recent, influenta asociaţie a angaja­torilor BusinessEurope a cerut CE să schimbe radical direcţia politicii de energie a UE dinspre problemele legate de schim­barea climei spre costuri competitive şi siguranţa aprovizionării.

Frontul energetic este unul dinspre care companiile europene sunt atacate cel mai dur. Ele se confruntă cu unele dintre cele mai mari costuri ale energiei din lume, iar piaţa unică a energiei din UE este doar în stadiul de aspiraţie, scrie The Wall Street Journal. În plus, eforturile Europei de a reduce emisiile de dioxid de carbon macină competitivitatea industriei şi duc la consecinţe fără precedent, aceasta în condiţiile în care UE este responsabilă pentru doar 11% din emisiile globale de CO2, comparativ cu 16% în cazul SUA şi 29% în cazul Chinei.

Unii jucători din industria europeană apreciază că Europa nu mai poate face prea multe pentru a contribui la reducerea emisiilor. Preţurile mari determină închiderea marilor consumatori industriali de energie precum oţelăriile şi încurajează importurile din afara Uniunii produse în uzine care nu pun accent pe efi­cienţa consumului de energie. Acest proces, cunoscut sub denumirea de „scurgere de carbon“, este îngrijorător în condiţiile în care un loc de muncă în industrie sprijină două postruri în servicii. Producţia indus­trială este în prezent cu 10% mai redusă decât înaintea crizei. Această „scurgere“ ar putea duce chiar la creşterea emisiilor.

Piaţa unică a energiei ar fi răspunsul

Efectul politicilor confuze ale UE privind securitatea energetică, emisiile de carbon şi sursele de energie regenerabilă duc la majorarea consumului de cărbune, mai ieftin, în Europa în detrimentul gazelor naturale, mai puţin poluante, atrage atenţia Helge Lund, directorul executiv al producătorului norvegian de petrol Statoil.

Unul dintre cei mai influenţi lideri din industrie, Lakshmi Mittal - preşedintele pro­du­cătorului indian de oţel ArcelorMittal, a cerut politicenilor europeni şi Bruxellesului să reducă preţurile energiei pentru a face sectorul oţelului mai competitiv, potrivit AFP. ArcelorMittal, prezent şi în România, a fost dur criticat în Franţa anul trecut pentru că a vrut să închidă uzina de la Florange. Şi pentru această uzină Mittal a cerut reducerea costurilor cu energia. Grupul are 98.000 de angajaţi în Europa.

Preţurile reale ale energiei în Europa au crescut cu 27% între 2005 şi începutul anului 2012, mai rapid decât în cele mai multe economii industrializate, a atras atenţia preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy. Până în 2035, dependenţa UE de importurile de petrol şi gaze naturale ar putea ajunge la 80%. Preşedintele Consiliului a sugerat ca politica Europei să cuprindă patru elemente, respectiv eficienţa consumului de energie, modernizarea infrastructurii, diversificarea surselor de energie şi crearea unei pieţe unice a energiei. Van Rompuy a estimat că piaţa unică ar crea economii anuale de 30 miliarde euro la achiziţionarea gazelor şi de 35 miliarde euro la cumpărarea de energie electrică. Până în prezent, guvernele naţionale, încurajate de marile companii, au blocat formarea pieţei unice a energiei.

 

Gazele de şist, o soluţie pentru Europa? Nu, spun specialiştii de la Bruxelles

Gazele de şist au ajuns să aibă o ponedere de 16% în producţia totală din SUA, după 15 ani de investiţii în aceste sector. În următorii 20 de ani, ponderea ar putea ajunge la 50%, scrie EurActiv. Cu două decenii de experienţă în spate, marile companii americane fac lobby şi în Europa pentru explorarea şi exploatarea gazelor de şist şi câştigă teren în Polonia şi România. Spre deosebire de SUA, exploatarea acestor resurse, care presupune tehnica fracturării hidraulice – înjectarea de lichide saturate cu chimicale pentru a degaja gazele din sedimentele de adâncime, întâmpină rezistenţă atât politică, cât şi socială, din cauza riscurilor pentru mediu. Companiile americane susţin că rezistenţa este alimentată, financiar, de Rusia, principalul exportator de gaze pentru Europa, scrie EUobserver. În Europa de Vest, fracturarea hidraulică a fost suspendată în Germania şi Franţa. În Bulgaria, stat dependent aproape în totalitate de importurile de gaze din Rusia, utilizarea acestei tehnologii este interzisă. Un studiu al CE arată că dezvoltarea industriei gazului de şist în Europa s-ar putea lovi, printre altele, de densitatea mai mare a populaţiei – 117 locuitori pe km pătrat în UE faţă de 33 locuitori pe km pătrat în SUA, lipsa de echipament de forat şi personal specializat şi însăşi geologia continentului. Într-o Europă de aproape patru ori mai populată decât SUA, mii de puţuri va trebui forate, unele în apropierea zonelor intens populate, doar pentru a determina geologia locurilor. De asemenea, în condiţiile în care resursele subterane sunt aproape în exclusivitate propietatea guvernelor, iniţiativa privată este descurajată. În consecinţă, gazul de şist extras în Europa va fi mai scump decât cel din SUA. 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO